sâmbătă, 26 aprilie 2014

Justitia romana, ca la nebuni! Cauze identice, verdicte diferite si multe altele!

 Materialul este urmare celui de aici! Va readucem aminte modul de detectare a dosarelor aflate pe rol la C.C.R.:

- intrati pe site-ul C.C.R. - click aici http://www.ccr.ro/;
- pe pagina centrala, in partea de sus, se afla inscris CĂUTARE DOSARE, DECIZII, HOTĂRÂRI, AVIZE. Click pe CĂUTARE DOSARE, DECIZII, HOTĂRÂRI, AVIZE;
-se deschide o pagina unde in stanga exista un modul de cautare identic precum in imaginea-captura de mai jos. Dupa ce se deschide pagina, introduceti in ultima casuta de jos denumita "Titlu obiect" (cea aflata sub titlul inscris cu rosu OBIECT AL SESIZARII) exact cuvintele O.U.G. nr.1/2011 si apoi dati click pe caseta Căutare din dreapta-jos. 


***
Dupa cum cunoastem, la C.C.R. se afla in curs de repartizare sau in faza de raport, diverse dosare apartinand rezervistilor din AG, privind exceptia de neconstitutionalitate a O.U.G. nr. 1/2011. Cunoastem ca multi dintre noi, nu avem nicio incredere in C.C.R. in ceea ce priveste rezolutiile acordate in cazul militarilor-rezervisti, si avem acest drept sa nu avem incredere. C.C.R. i-a "trantit" pe militarii-rezervisti in toate cazurile precedente de sesizare a institutiei, verdictul general fiind acelasi ca este constitutional ca militarii romani sa nu mai aiba drept la pensie de serviciu. Noi cunoastem ca deciziile C.C.R. sunt general obligatorii, insa C.C.R. nu ne poate lega si la ochi in ceea ce priveste caracterul discriminatoriu al deciziilor adoptate im cazuri similare, in ceea ce priveste alti cetateni - cu exceptia militarilor. Este de notorietate faptul ca aceeasi C.C.R. a apreciat ca este constitutional ca numai magistratii si consilierii Curtii de Conturi sa aiba drept la pensie de serviciu, nu si militarii. In esenta, in cazul magistratilor si consilierilor Curtii de Conturi, C.C.R. si-a argumentat deciziile intr-un mod simplu, dar corect: ambele categorii au limitari si restrictii de drepturi fundamentale care trebuie compensate cu ceva, altfel situatia acestora devine discriminatorie in raport cu ceilalti cetateni. Este real, insa categoria de cetateni cu  cele mai mari limitari si restrictii de drepturi fundamentale din Romania, este cea a militarilor, in raport cu care limitarile si restrictiile fundamentale ale magistratilor si consilierilor Curtii de Conturi, sunt frectii la picior de lemn. Numai ca magistratii C.C.R. nu au dorit ia in considerare si militarii, conservandu-si doar propriile drepturi. Dupa cum stau lucrurile, in cazul unui confict armat indreptat impotriva Romaniei, magistratii C.C.R. sunt in stare sa il declare neconstitutional, rezolvand astfel problema exact cum au rezolvat-o in cazul militarilor. 


Dar, dinainte sa judece C.C.R. sa dam o raita prin tentaculele justitiei romane. Mai sus sunt 7 dosare (toate mai putin cel cu nr. 89D/2014), apartinand unor rezervisti din AG, care tot isi cauta dreptatea. Analizand dosar cu dosar, regasim inapoia acestora un haos care demonstreaza din plin faptul ca justitia functioneaza ca o loterie. Cu exemple. C.C.R. nu poate fi sesizata de cetatenii obsinuiti privind exceptia de neconstitutionalitate decat in 2 cazuri: daca o instanta admite o astfel de sesizare, sau prin Avocatul Poporului. Analizand dosarele, descoperim lucruri halucinante:

- Tribunalul Arges a admis, fara probleme - acordand un drept elementar unor cetateni, sesizarea C.C.R. in ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a O.U.G. nr. 1 - art. 4 si art. 20 din anexa nr. 3, in dosarele 1124/46/2013 si 1125/46/2013, si astfel dosarele au ajuns la C.C.R.. Legat de schema haotica de functionare a justitiei, apare insa un element frapant: C.C.R. e sesizata, dar Tribunalul Arges nu mai asteapta verdictul C.C.R. pronuntand deja sentinta. Nefavorabila celor in cauza, desigur. Legea permite schema, iar daca decizia C.C.R. va fi favorabila celor in cauza, Tribunalul AG isi va modifica proprie sentinta si gata. Dar nu era mai logic ca Tribunalul AG sa suspende procesul pana la pronuntarea C.C.R.?

- Curtea de Apel Pitesti, prin Completul 4, i-a trantit fara probleme pe cetatenii care au cerut acelasi drept elementar: sesizarea C.C.R. in ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a O.U.G. nr. 1 - art. 4 si art. 20 din anexa nr. 3 in dosarele 2627/109/2012 si 2632/109 2012.

- Cei din dosarele de mai sus, au apelat la dreptatea instantei supreme, respectiv I.C.C.J. Aici, ca la loterie: Completul 2 de la I.C.C.J. a admis sesizarea C.C.R. in dosarul 2627/109/2012a1), Completul 7 a visat ca nu trebuie sa admita sesizarea C.C.R. in dosarul 2632/109/2012a1. Dupa care I.C.C.J. a retrimis cele 2 dosare la Curtea de Apel Pitesti.

- Delirul, incepe sa ia amploare. Cele 2 dosare mentionate ajung din nou la Curtea de Apel Pitesti, la acelasi complet cu nr. 4 care a respins sesizarea C.C.R.. Care a decis, astfel: a suspendat pronuntarea in dosarul 2627/109/2012 pana la pronuntarea C.C.R. pe exceptia de neconstitutionalitate, si i-a trantit pe cei din dosarul 2632/109 2012 fara sa mai astepte nicio pronuntare a C.C.R.

- Nu e totul. In dosarul 7817/109/2012, Curtea de Apel Pitesti prin Completul nr. 3, a stabilit sa sesizeze direct C.C.R. ceea ce a si facut, amanand pronuntarea pt. o perioada.

- In dosarul 2626/109/2012, Curtea de Apel Pitesti prin Completul nr. 2, a stabilit sa sesizeze direct C.C.R. ceea ce a si facut. A luat decizia sa nu mai astepte insa pronuntarea C.C.R., fapt pt. care i-a trantit insa pe cei in cauza.

- In dosarul 6038/109/2011, delirul atinge cote maxime. Este vorba despre completul nr. 4 al Curtii de Apel Pitesti, cel despre care rezervistii ca are probleme de profesionalism destul de grave, fiind completul unde niciun cetatean nu castiga in actiunile contra statului. In dosarul 6038/109/2011, Completul nr. 4 a respins initial sesizarea C.C.R. Numai ca cetateanului in cauza, i-a fost acordat castig de cauza de catre I.C.C.J., Completul nr. 10, dupa cum se observa aici. Care complet a admis recursul, insa a mai decis ceva. A dispus retrimiterea dosarului catre Curtea de Apel Pitesti careia i-a pus in vedere sa sesizeze direct C.C.R. Ceea ce C. de Apel Pitesti, prin acelasi complet nr. 4 a si facut. Aceeasi poveste si in cazul dosarului 11864/3/2011 (I.C.C.J. prin Completul nr. 4 - dispune C. Apel Pitesti sa acorde dreptul cetateanului de a sesiza C.C.R.).

Concluzii? Dupa cum observam, in cazuri identice, I.C.C.J. sesizeaza direct C.C.R., respinge sesizarea C.C.R. sau dispune instantelor din subordine sesizarea C.C.R. Pe de alta parte, in cazuri identice, Curtea de Apel Pitesti prin acel Complet nr. 4, in unele cazuri a sesizat C.C.R., in altele - nu. Mai mult: in unele cazuri a suspendat judecarea pana la pronuntarea C.C.R., in altele nu. Mai observam ca dosarul nr. 2627/109/2012 trimis direct de I.C.C.J. la C.C.R. tot n-a ajuns pe masa institutiei, desi drumul de la Bucuresti la C.C.R. este mai scurt decat cel de Arges la C.C.R..

Asadar, in Justitia romana totul este o nebunie! Apar in evidenta cu usurinta suficiente elemente care nu mai au de-a face cu nicio moralitate nu doar a Justitiei, nici macar a celei elementare umane. Toate aceste exemple nu denota decat faptul ca in Romania nu functioneaza nicio justitie in sensul adevarat al cuvantului, ci o justitie mecanica, de tip aleatoriu. Cum poate dormi linistit un judecator stiind ca a pronuntat sentinte diferite in cauze identice? Dar ce justitie este aceea care permite unui astfel de judecator sa mai profeseze in continuare, in ciuda erorilor profesionale evidente? Haosul este asa de accentuat, incat in tot acest context, nici nu mai trebuie sa ne miram de faptul ca C.C.R. a decis ca doar magistratii si consilierii Curtii de Conturi au drept constitutional la pensii de serviciu, nu si militarii - ultimii fiind poate cei mai indreptatiti sa aiba acest drept, fiind cetatenii cu cele mai mari limitari si restrictii de drepturi fundamentale! Sunt prea multe dovezi din viata de zi cu zi care demonstreaza insa ca statul e alcatuit de asa natura, incat sistemul judiciar functioneaza exclusiv pentru el, nu pentru cetateni. Pe de alta parte, sunt suficiente dovezi ca independenta justitiei este un slogan fara acoperire in Romania, justitia executand efectiv ordine politice la fel ca intotdeauna.

8 comentarii:

  1. Harababura este evidenta. De semenea, politicienii cunosc foarte bine situatia si, in opinia mea, si magistratii. Asa cum comentam la adresa: http://www.huhurez.com/2014/04/propunerea-pentru-intregirea-pensiilor.html#disqus_thread, din studiul (rapid si sumar) al proiectului de lege si al argumentului (expunerea de motive) militarii sunt in continuare /ultima gaina/. Ce spuneam la adresa de mai sus: /Ceea ce trebuie remarcat este ca sunt cunoscute incalcarile legii, mai precis ale art. 80, al. 7 (vezi pag. 3, al.2-4 din expunerea de motive). De asemenea, se recunoaste ca unele instante au constatat acesta incalcare a legii si au luat hotarari in favoarea pensionarilor (putine insa). In baza acestor constatari, la pag. 4 ultimul aliniat se dispune recuperarea sumelor incepand cu septembrie 2010. Practic o lege 241 completata cu recuperarea sumelor retinute abuziv. Cu toate astea, militarii sunt exclusi de la acest gest reparatoriu, anume restituirea sumelor, desi se recunoste un procent de 20% a numarului de pensii scazute./ (incheiat citatul, adica autocitatul).

    Asa ca nu mai este cazul sa ne asteptam la practica unitara in justitie, pentru ca singurul lucru unitar este dispretul politicienilor, al magistratilor si al ministerelor unde au activat militarii.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. A aparut materialul pe aceasta tema. Flagrantul este asa de delict, incat nu mai exista niciun dubiu ca am fost "facuti" in mod organizat. Cu multumiri pt. sugestie.

      Ștergere
  2. Aveti un rationament prea logic ca sa va pierdeti timpul comentand pe site-ul lui Huhurez.
    Daca nu v-ati lamurit inca cu cine aveti de-a face, o veti face curand.
    Revenind la subiect, este clar ca nu mai suntem intr-un stat(nici de drept nici altfel).
    Vietuim intr-o uniune tribala( o adunatura de gasti mafiote, tolerate si incurajate de politruci) in care fiecare se lupta sa supravietuiasca.

    RăspundețiȘtergere
  3. Balamucul din justitie este datorat faptului ca judecatorii actioneaza "dupa convingerile proprii" ... nu dupa "litera legii" ...
    Ca urmare fiecare "face cum il taie capul" ! ...
    Nimeni nu le poate face nimic ... Pen'că justitia-i "endepandanta" ... n'asa ???

    "La ce se refera independenta justitiei? Independenta justitiei presupune capacitatea judecatorilor ... de se pronunta asupra cazurilor supuse judecatii lor exclusiv in conformitate cu convingerile proprii sprijinite pe probe (secundum alegata et probata) si fara nici o teama ca vor suferi de pe urma hotararilor pronuntate."
    ( http://adrianseverin.com/independenta-justitiei/ ) .
    -----------------------------------
    Bineinteles ca balamucul este si din cauza ca legile-s facute in asa fel incit oricine are dreptate , in acelasi timp in care aceiasi "oricine" nu au dreptate ...
    Din anii '90 parlamentul a fost plin de avocatei (mai putin ultimele doua legislaturi ... in care parlamentul s-a umplut cu maidanezi ...) . Acesti avocatei parlamentari au avut grija sa-si "scrie" legile in asa fel incit (oricind si de catre oricine) sa poata fi atacate in justitie ... Dar , pentru a apela la justitie , ai nevoie de avocat !...
    Deci legile au avut drept scop , in primul rind , asigurarea "clientelei" pentru avocatime ... si abia in ultimul rind au avut drept scop rezolvarea unor probleme ...

    RăspundețiȘtergere
  4. In sfarsit, nea dusa s-a hotarat sa aplice hotararile judecatoresti:
    Http://m.avocatnet.ro/mobile/m%7Carticol?a=37096

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am depistat mai greu, dar am gasit [http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_37096/Ordinul-MApN-nr-M50-stabilirea-procedurii-de-efectuare-a-platii-sumelor-prevazute-prin-hotarari-judecatoresti-avand-ca-obiect-acordarea-unor-drepturi-de-natura-salariala.html#axzz30MSOilWh]. Cred ca este vorba de HJD mai degraba despre persoane in activitate (sau pensionate dupa 01.01.2011) care au dat M.Ap.N. in judecata pt. taierea salariilor cu 25%, neacordarea salariilor compensatorii la iesirea la pensie, sau pt. salarizarea neconforma cu noua lege a salarizarii L. 284/2010. La prima vedere se pare ca esenta ordinului este acela a respecta HJD, dar dupa "gandirea" lui Boc: acorda drepturile, dar esalonat in vreo 5 ani. Poate fi vorba si despre pensii, e greu de spus, insa in titlu, M. 50 se refera la drepturi de natura salariala.

      Legea 103/2013.
      Art. 21
      (1) Plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din institutiile si autoritatile publice, devenite executorii in perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2014, se va realiza astfel:
      a) in primul an de la data la care hotararea judecatoreasca devine executorie se plateste 5% din valoarea titlului executoriu;
      b) in al doilea an de la data la care hotararea judecatoreasca devine executorie se plateste 10% din valoarea titlului executoriu;
      c) in al treilea an de la data la care hotararea judecatoreasca devine executorie se plateste 25% din valoarea titlului executoriu;
      d) in al patrulea an de la data la care hotararea judecatoreasca devine executorie se plateste 25% din valoarea titlului executoriu;
      e) in al cincilea an de la data la care hotararea judecatoreasca devine executorie se plateste 35% din valoarea titlului executoriu.
      (2) In cursul termenului prevazut la alin. (1), orice procedura de executare silita se suspenda de drept.
      (3) Sumele prevazute la alin. (1), platite in temeiul prezentei ordonante de urgenta, se actualizeaza cu indicele preturilor de consum comunicat de Institutul National de Statistica.
      (4) Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilita procedura de efectuare a platii titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevazute la alin. (1).


      PS: Da, e una articol interesant in L. 103/2013. "Art. 21 (2) In cursul termenului prevazut la alin. (1), orice procedura de EXECUTARE SILITA se suspenda de drept". S-ar putea ca totusi de la noi, cei in pensie sa plece faza cu acest ordin. Problema este ca articolul este si un pic neconstitutional, intrucat puterea legislativa, iar limiteaza puterea judecatoreasca, la fel ca si OUG 1/2011 atacata la CCR. O noua dovada cum Ponta este frate cu Boc.

      Ștergere
  5. @s30 aprilie 2014, 12:23
    @EU30 aprilie 2014, 13:17
    Pentru noi , pensionarii , Ordinul MApN nr. M.50 nu este nici de bine nici de rau ...
    Nici de intristare , dar , mai ales , nici de "imbucurare" ...
    Noua , pensionarilor , ne este "infiderent" ... cel mult ne este "informativ" ...

    OUG 103/2013 (aprobata prin L.28/2014) se refera la salarizarea bugetarilor in anul 2014 . Aceasta oug prelungeste "starea" de neaplicare a l.248/2010 , stare instituita de boccii . Aceasta oug se refera NUMAI LA VENITURI DE NATURA SALARIALA . Pensiile nu sint VENITURI DE NATURA SALARIALA .
    Ordinul M50 al MApN este un ordin prin care sint detaliate NORMELE DE APLICARE a oug.103/2013 in MApN . Deci acest ordin (inclusiv prevederea referitoare la hotaririle judecatoresti) se refera NUMAI la venituri de natura salariala ... nu la pensii ...

    RăspundețiȘtergere
  6. @EU30 aprilie 2014, 13:17 :
    La : "Problema este ca articolul este si un pic neconstitutional..." cu referire la art.21(2) din oug.103/2013 ...

    Mai intii : acest articol ... ca , de fapt , intreaga oug 103/2013 , se refera la DREPTURI DE NATURA SALARIALA ... nu se refera la pensii ...

    Acel buclucas art.21(2) se refera la faptul ca : daca MApN a inceput plata acelor hotariri judecatoresti , atunci procedurile de executare silita se suspenda ...

    RăspundețiȘtergere

Acest blog nu este destinat pentru rating, ci sustinerii drepturilor militarilor de cariera, activi si in rezerva. Fiind vorba de o categorie profesionala ignorata si persecutata atat legislativ, cat si politic - in mod continuu incepand cu anul 2011, comentariile indecente nu isi au rostul!