miercuri, 26 martie 2014

Eu asa am procedat!

Materialul cuprinde 2 parti. Prima parte - prezinta concluziile realiste ale Col. (r) Puiu Dita in urma intalnirii (organizate sub reprezentare SCMD), a unei delegatii a colegilor din Pitesti  cu reprezentanti ai M.Ap.N. la data de 20.03.2014, avand ca scop principal punerea in executare de catre M.Ap.N. a H.J.D.  pronuntate la AG in procesele numite (impropriu) "pe recalculare" si care au stabilit unui nr. de persoane faptul ca autoritatea judecatoreasca "Mentine in plata pensia de serviciu stabilita contestatorului in baza Legii nr. 164/2001, modificata si completata si aflata in plata in luna decembrie 2010". Cea de-a 2 parte prezinta (parte din) demersurile individuale ale subsemnatului care am declansat deja procedura de executare silita a M.Ap.N. si a CPS a M.Ap.N., fara sa mai astept cai verzi pe pereti.  Cele 2 parti ale materialului sunt legate intre ele, si veti intelege exact de ce.

I. Concluziile Col. (r) Puiu Dita in urma intalnirii
cu reprezentantii M.Ap.N. din data de 20.03.2014

"Mai nou, CSP a M.Ap.N. refuza sa discute, dar sa puna in executare H.J.D. pe recalculare, desi L. 233/2002 prevede, fara echivoc, ca in caz de refuz trebuie precizat temeiul legal al acestuia. Sub aceste auspicii a inceput Dialogul nostru social de la M.Ap.N. din 20.03 2014, avand in principal ca obiect punerea in executare a celor 87 de hotarari pe recalcularea pensiilor militare. La insistentele noastre si in special ale domnului general Nastase care a condus delegatia SCMD de a ni se prezenta motivele refuzului de a ni se pune in executare, de buna voie, hotararile castigate la tribunalul Arges de peste un an de zile (mere) ni s-a raspuns punctual prin prezentarea de catre directorul adjunt al C.S.P. - Col. Rosu Valeriu, a dosarului meu de pensionare unde era atasata sentinta 3810/2013 nefavorabila mie din procesul de revizuire, faza de fond (pere), acest proces fiind suspendat la Curtea de Apel Pitesti pana la solutionarea de catre CCR a exceptiei de neconstitutionalitate a art 4 si 20 a anexei 3 din OUG1/2011. Deci noi am cerut mere si ei ne-au vorbit de pere! Atunci noi i-am intrebat daca nu cumva prezentand raspuns la o chestiune de recalculare cu o speta de revizuire nu recunosc implicit tripla identitate de obiect, cauza si subiect dintre cele doua activitati, recalculare si revizuire adica in drept exceptia si prezumtia autoritatii de lucru judecat statuata ca imperativa si absoluta de codul de procedura civila? Nu am primit nici o confirmare, dar nici o dezmintire, desi in sala se gasea si o doamna consilier juridic a domnului ministru. Chestiunea negativa mi-a fost contabilizata si cusuta la dosar (desi s-a judecat numai fondul), dar fiind problema de asigurari sociale, se pun deindata in executare, acest lucru fiind dealtfel prevazut in codul de procedura civila.

Si atunci ma intreb si va supun si atentiei dvs. aceasta intrebare: decizia mea pe recalculare pozitiva, ca si celelalte din tara pe recalculare, definitiva si irevocabila, nu este tot o problema de asigurari sociale si nu trebuie pusa in executare? Codul de procedura face discriminare care si care H.J.D. se pune in executare, in fapt ambele fiind de asigurari sociale si recalcularea si revizuirea? Nu ei au declansat nebunia asta? Eu am vrut recalculare si revizuire? Ei au hotarat arbitrar, la comanda politica ce hotarari sa puna in executare! Ne-au dat, in cotinuare exemple de la Curtea de Arges unde au pus in executare HJD pe fond la revizuire si pareau mai preocupati de recuperarea sumelor in urma recursurilor pierdute de dvs. (cazul Nastea si altii). Si aberatiile refuzului au continuat. S-a dat citire unei Decizii a CCR recente care ii circumstantiaza in neaplicarea deciziilor noastre de recalculare. Sa vedeti si sa va cruciti! CSP de un an de zile nu ne pun in plata invocand ca stiau ei ca se va da o decizie a CCR care sa le profite lor. Ori noi stim, cu certitudine ca CCR nu are dreptul sa anuleze hotarari judecatoresti si mai stim ca deciziile CCR nu se aplica hotararilor deja pronuntate, ci numai pentru viitor si atunci ca jurisprudenta in procesele viitoare. Dar la CSP a M.Ap.N. totul este posibil fiind vorba nu de percepte juridice, ci politice. In rest nimic nou despre pensiile militare de stat, despre recuperarea sumelor restante urmare a acelui CAR de Lege 241, recuperatorie fara recuperari, fara mariri si indexari (asta deorece la sedinta nu a participant nici un decident politic, ocupat probabil cu listele de alegeri si ca urmare din cei prezenti nimeni nu si-a asumat o asemenea respundere, dar ne-au asigurat ca-i va informa pe secretarul de stat si pe domnul ministru). Boc a reusit sa ne deposedeze de pensiile militare de stat, iar guvernul actual a reusit sa ne priveze si de drepturile legale pe care le primesc pensionarii civili, respectiv mariri si indexari. Ori, cum mai explicam cu alta ocazie, obligatiile statului fata de pensionari sunt exigibile acum cand avem nevoie de medicamente si sa ne platim debitele si nu in viitor cum au prevazut ei in aceasta lege minimala. Din punctul meu de vedere, in cazul Pitesti pasii amiabili s-au epuizat. Am intalnit reticenta si chiar ignoranta fata de problematica ridicata. Ne ramane, cu regret o spun, calea executarii silite dificila si costisitoare si chiar actiuni penale individuale pentru abuz in serviciu impotriva celor raspunzatori. Apreciez ca si o iesire masiva in strada i-ar putea sensibiliza.

Cu rugamintea respectuoasa de a-l publica, spre corecta informare a camarazilor nostri, va salut cu respect si sa auzim si de BINE!"

Col. (r) Dita Puiu

***
II. Eu asa am procedat!


In fapt, nu am facut decat sa urmez consultanta acordata in mod particular! In consecinta, am trecut la executarea silita simultana a M.Ap.N. ca prima persoana juridica, si a Casei de Pensii Sectoriale a M.Ap.N. ca o a 2-a persoana juridica. Am urmat pasii recomandati. Sunt niste chichite aici. Mi s-au recomandat 3 lucruri:

- sa notific in prealabil (in baza art. 622 din noul Cod de Procedura Civila) - M.Ap.N. si C.P.S. a M.Ap.N. sa puna in executare hotararea irevocabila, intr-unul din urmatoarele moduri: prin cerere personala depusa la fiecare din sediile celor institutii  sau prin executor judecatoresc din localitatea de domiciliu. De ce este importanta notificarea? Consultanta executori judecatoresti: in lipsa notificarii - daca eu as trece direct la executarea silita, eu platesc definitiv toate cheltuielile de executare. Daca in schimb am notificat, in prealabil, cele 2 institutii, acestea platesc toate cheltuielile de executare. Eu am notificat C.P.S. inca din luna iunie 2013, dar nu am primit niciun raspuns. Ulterior, am notificat inca o data M.Ap.N. (pe ministrul Dusa) si C.P.S. - si din nou nu am primit niciun raspuns. Dar ca sa fiu sigur ca nu am scris in notificari lucruri interpretabile, am mers si la executorul din localitatea de domiciliu. Am achitat 248 lei pt. cele 2 notificari, dar cel putin am certitudinea ca nu pot fi intors

- etapa urmatoare: daca M.Ap.N. si C.P.S. a M.Ap.N. nu se conformeaza in 30 de zile de la primirea notificarilor de la executorul judecatoresc - urmeaza executarea propriu-zisa a celor 2 institutii. Prin executor judecatoresc - cu drept de actiune pe raza Curtii de Apel Bucuresti.  Atentie! Sunt 2 institutii executate, deci este vorba despre 2 executari silite. Nu ofer recomandari nimanui. Eu am optat pt. un executor judecatoresc - din cca. 180 de executori din Bucuresti. Am optat in final pt. serviciile unui executor dintre cei 3 executori cu drept de actiune pe Bucuresti, care mi-au acordat consultanta. Platesc in avans 620 lei (inclusiv T.V.A.). Pentru inceput. Am aflat lucruri interesante. Absolut niciodata cand un cetatean castiga un drept contra statului, institutiile statului nu se conformeaza, in prima faza, de buna voie. Executorii afirma insa ca odata declansata procedura prealabila de executare silita, institutiile statului reactioneaza foarte prompt. E explicabil de ce reactioneaza! Sefii institutiilor respective sunt sanctionati - mai intai administrativ (retineri salariale), si apoi penal (privare de libertate). Sunt si amanunte. De exemplu! Daca o firma castiga contra fiscului, administratia fiscala nu are nicio reactie pana la inceperea procedurii de executare silita. Dupa inceperea procedurii executare, fiscul reactioneaza subit de repede si pune in executare HJD. Insa, in 7-14 zile, firma respectiva e ucisa de controale de toate felurile, incat se dizolva pur si simplu. In cazul persoanelor fizice - apare alta dandana. Institutiile se conformeaza tot prompt, dar pot aparea diverse intimidari si sicanari si asupra persoanelor fizice (dosare, DNA - acolo unde e cazul, daca exista astfel de situatii). 

- mi s-a recomandat sa  studiez art. 905 din noul Cod de Procedura Civila. Pe scurt: inseamna penalitati intre 100 si 1000 lei impuse M.Ap.N. si C.P.S. a M.Ap.N., pentru fiecare zi de intarziere in punerea in executare a unei hotarari judecatoresti irevocabile. Este firesc sa existe. Executorii lucreaza pe bani, iar procentaj din penalitati le revine prin contract.

Alte date! Executorii judecatoresti nu lucreaza in niciun caz, conform intoxicarii juridice care a fost servita unor colegi de ai mei de catre M.Ap.N.. Spre deosebire de functionatii M.Ap.N., executorii judecatoresti nu interpreteaza, nu comenteaza, nu analizeaza si nici macar nu ii intereseaza (ceea ce este foarte normal), modul de judecata a unei instante. Acestia isi fac cu strictete meseria si pun in executare exact ceea ce decide instanta dupa formularea "IN NUMELE LEGII HOTARASTE/DECIDE".  Aici as dori sa fac o precizare extrem de importanta! Doar in AG (se pare ca si in VL) sunt rezervisti carora instanele le-au mentinut in plata pensia se serviciu ca drept patrimonial. Toate celelalte instante din tara care au mai acordat pe aici pe acolo un aparent castig de cauza, au mentinut, in realitate, in plata, pensii in baza Legii nr. 119/2010 carora le-a atribuit eventual cuantumurile fostelor pensii de serviciu. Ultimele decizii sunt inutile, intrucat O.U.G. nr. 1/2011 - prin art. nr. 20 din anexa nr. 3 - poate revizui orice cuantum! Cu o conditie - acel cuantum sa fie atribuit unei pensii pastrata de instanta tot in baza Legii nr. 119/2010. Insa la AG (VL - tot de C.A. Pitesti apartine), decizia instantelor este cu totul altfel: "Mentine in plata pensia de serviciu stabilita contestatorului in baza Legii nr. 164/2001, modificata si completata si aflata in plata in luna decembrie 2010". Asupra unei astfel de impuneri juecatoresti care mentine in plata un drept patrimonial de pensie in afara Legii nr. 119/2010, O.U.G. nr. 1/2011 nu mai are nicio putere. In concluzie, hotarararile judecatoresti pronuntate la AG,   au forta executorie. In baza Deciziei C.C.R. nr. 972 din 21 noiembrie 2012 a CCR, "a lipsi o hotărâre definitivă şi irevocabilă de caracterul ei executoriu reprezintă o încălcare a ordinii juridice a statului de drept şi obstrucţionarea unei bune funcţionări a justiţiei. Hotărârile judecătoreşti trebuie să fie respectate şi executate atât de către cetăţeni, cât şi de autorităţile publice, inclusiv de Parlamentul României. Orice altă interpretare [...] ar însemna negarea prerogativei autorităţii judecătoreşti de a înfăptui justiţia." Ca amanunt - pe executori nu ii intereseaza nicio interpretare a reprezentatntilor M.Ap.N., executorii doar pun sec in executare ceea ce a stabilit o instanta prin hotarare irevocabila.

Mie nu mi-a raspuns niciodata M.Ap.N. de ce nu executa hotararile irevocabile si definitive. Am luat insa la cunostinta, prin bunavointa unor colegi ai mei, despre raspunsuri halucinante ale institutiei. Le-am prezentat executorilor judecatoresti. Am fost intrebat daca cei care le-au ticluit, au vreo consultanta juridica sau daca nu cumva colegilor mei le-a raspuns femeia de serviciu sau portarul. La prima impresie, concluzia executorilor este ca M.Ap.N. se autoerijeaza ca a a 4-a putere in stat din moment ce in loc sa execute ca atare o H.J.D., rejudeca ceea ce deja s-a judecat si stabileste si concluzii diferite fate de ale instantelor de judecate. Foarte grav - in baza Deciziei C.C.R. nr. 972 din 21 noiembrie 2012 a CCR, acest fapt este "o încălcare a ordinii juridice a statului de drept şi obstrucţionarea unei bune funcţionări a justiţiei". Ceea ce are conotatii inclusiv penale (3 luni la 5 ani - pt. neexecutarea unei H.J.D.). Cu toate acestea, executorii judecatoresti au apreciat ca functionarii M.Ap.N. procedeaza ca atare, din ignoranta. Ceea ce e real. Cei din Directia Juridica ofera sfaturi, dar nu au responsabilitate juridica (smecheri, nu?), aceasta o au doar functionarii C.P.S. si ai conducerii M.Ap.N.. Mai exact, raspunderea executarii silite o poarta ministrul apararii nationale si directorul C.P.S. (raspunderea administrativa si penala).

Ar mai fi un aspect! Legat de persoanele care isi iau informatii de pe internet, si nu de la un cabinet de consultanta. De exemplu, aici - un ciudat din M.A.I. care poarta sambetele celor de la AG, prezinta niste informatii toxice care pot induce in eroare pe un om cu buna credinta. Respectivul induce o idee ca ar exista un R.I.L. pe O.U.G. nr. 59/2011 unde I.C.C.J. a pronuntat o sentinta negativa care i-ar afecta pe militari. E adevarat ca exista acel R.I.L. pe O.U.G. nr. 59/2011, insa respectivul R.I.L. nu are nicio legatura cu militarii. Prin urmare, nu exista niciun RIL care sa ne afecteze, iar termenele legale in cand s-ar fi putut introduce un R.I.L. contra fiecaruia dintre noi (noi am avut hotarari individuale) au trecut de cand haul! Si oricum - si daca ar fi existat, un RIL nu produce efecte asupra hotararilor irevocabile deja pronuntate, ci le uniformizeaza pe cele care ar urma sa se pronunte pt. alte persoane, in viitor. Cu alte cuvinte, hotararile noastre sunt si irevocabile, si imprescriptibile si au si putere de lucru judecat.

Mai este ceva de la care nu ma abtin! O putere in stat, respectiv puterea judecatoreasca mi-a mentinut in plata pensia de serviciu in baza Legii nr. 164/2001. Chiar daca statul incearca sa ma fenteze (deocamdata, nu - desi intuiesc ca incearca), rezolva problema in final, executorii judecatoresti. Faza este ca o alta putere - puterea legislativa, mi-a acordat si un drept de pensie in baza Legii nr. 119/2010 - in sistemul public. Asadar, 2 drepturi patrimoniale diferite acordate de 2 puteri diferite in stat tot diferite. Sugestia executorilor: "Noi iti punem in executare deplina dreptul la pensie militara in baza Legii nr. 164/200, impus de puterea judecatoreasca. Numai ca astia te vor lasa fara celalalt, cel in sistemul public - desi nu au nicio baza legala. Nu fi fraier! Dupa ce te vezi cu pensia de serviciu in mana in urma executarii silite, baga-i si in penal, astfel incat sa iti dea si o pensie in sistemul public in baza Legii nr. 119/2010! Nu prin diferenta sau excludere, ambele drepturi opereaza simultan!". Nu m-am gandit niciodata la chestiunea aceasta pana la o astfel de consultanta! Dar la cat m-au chinuit, am inceput sa iau in calcul si aceasta posibilitate!

Eu cam atat am avut de spus. Am comunicat in particular - mult mai multe, celor interesati. Sunt sigur ca cine are mintea deschisa, intelege exact in ce situatie se afla, si mai ales ceea ce are de facut! Succes! 
 
Nota! 
  • Prezint doar partial anumite copii, intrucat am propria mea actiune de executare silita, iar anumite aspecte sunt strict confidentiale. Nu sugerez nimanui nimic, am prezentat doar cum am procedat eu.  
  • Cunosc despre cealalta varianta - a actiunii in instanta penala, in locul executarii silite.  Eu am gandit astfel. Am aflat ca o actiune in instanta penala, nu poate intra pe rol mai devreme de toamna-iarna lui 2015. Executarea silita intra insa in actiune la cca. 30 de zile de la depunerea cererii. In cazul executarii silite, M.Ap.N. poate face contestatie la executare. Insa, aceasta nu poate intra pe rol mai devreme decat tot in toamna-iarna lui 2015. Termen la care, presupunand ca M.Ap.N. nu s-ar conforma, atat ministrul apararii, cat si directorul C.P.S. sau alti functionari, sunt si cu banii luati si undeva si prin zona penala, intrucat executarea "curge" nestingherita pana cand respectivii pot depune contestatie la executare. Pe de alta parte, o eventuala contestatie la executare este perfect inutila, intrucat o astfel de actiune nu poate avea ca efect decat tergiverarea lucrurilor, si in niciun caz schimbarea unei hotarari definitive.  
  • In AG sunt si alti rezervisti carora le-a fost pusa pensia de serviciu in plata si le-au fost rambursate sumele retinute, fara legatura cu Gp. C. de Arges-Campulung Muscel. Dar sunt si cativa din VL. Concluzia apartine fiecaruia.
G. Olescu

7 comentarii:

  1. Intalnirea de la Pitesti nu ar fi trebuit organizata sub reprezentare SCMD, fiind mai degraba de interes local. Sentinţe cu impunere judecătorească “Menţine în plată pensia de serviciu stabilită contestatorului în baza Legii nr. 164/2001, modificată şi completată şi aflată în plată în luna decembrie 2010”, există doar în judeţul Argeş. Alte instanţe din ţară au pronunţat sentinţe, de exemplu, cu următoarea impunerea judecătorească: "Instanţa constată că pretenţile reclamantilor sunt întemeiate şi în consecinţă urmează să admită contestaţia formulată, sa anuleze deciziile nr. (…), emise de parat. Totodata, instanta va obliga paratul la plata catre fiecare reclamant a diferentei dintre pensia de serviciu stabilita conform Legii nr. 164/2001 sau Decr. Nr. 214/1977, platita in decembrie 2010 si pensia incasata pe perioada 1.01.2011 pana la emiterea unei eventuale noi decizii de recalculare, actualizata cu indicele de inflatie, plus dobanzi legale aferente, calculate pana la data platii efective a platii initiale de serviciu.” [Sentinţa Civilă nr. 1128/6.02.2012 a Tribunalului Bucuresti, sectia a VIII-a].

    Între cele 2 impuneri judecătoreşti exemplificate, exisă o diferenţă radicală: cea de la Arges – menţine în plată un drept de pensie de serviciu în baza Legii nr. 164/2001 ca drept patrimonial şi care nu reprezintă obiectul revizuirii prin O.U.G. nr. 1/2011, iar impunerea de la Bucureşti menţine în plată un drept de pensie de serviciu în sistem public în baza Legii nr. 119/2010 – dar cu cuantumul fostei pensii de serviciu. În cazul hotărârii de la Bucureşti, pensia respectivă a rămas tot sub incidenţa Legii nr. 119/2010, caz în care revizuirea acesteia intră sub incidenţa O.U.G. nr. 1/2011, respectiv a art. 20, din Anexa nr. 3 din O.U.G. nr. 1/2011, intrucat instanţa a stabilit tot un drept de pensia in baza L. 119, chiar daca i-a atribuit alt cuantum.

    RăspundețiȘtergere
  2. Decizia C.C.R nr. 972 din 21 noiembrie 2012: „Efectele hotărârilor judecătoreşti. Înfăptuirea justiţiei, în numele legii, are semnificaţia că actul de justiţie izvorăşte din normele legale, iar forţa lui executorie derivă tot din lege. Altfel spus, hotărârea judecătorească reprezintă un act de aplicare a legii pentru soluţionarea unui conflict de drepturi sau interese, constituind un mijloc eficient de restabilire a ordinii de drept democratice şi de eficientizare a normelor de drept substanţial. Datorită acestui fapt, hotărârea judecătorească - desemnând tocmai rezultatul activităţii judiciare - reprezintă, fără îndoială, cel mai important act al justiţiei.

    Hotărârea judecătorească, având autoritate de lucru judecat, răspunde nevoii de securitate juridică, părţile având obligaţia să se supună efectelor obligatorii ale actului jurisdicţional, fără posibilitatea de a mai pune în discuţie ceea ce s-a stabilit deja pe calea judecăţii. Prin urmare, hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă se situează în sfera actelor de autoritate publică, fiind învestită cu o eficienţă specifică de către ordinea normativă constituţională. Pe de altă parte, un efect intrinsec al hotărârii judecătoreşti îl constituie forţa executorie a acesteia, care trebuie respectată şi executată atât de către cetăţeni, cât şi de autorităţile publice. Or, a lipsi o hotărâre definitivă şi irevocabilă de caracterul ei executoriu reprezintă o încălcare a ordinii juridice a statului de drept şi o obstrucţionare a bunei funcţionări a justiţiei. […]

    În acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, "dreptul la un tribunal ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o decizie judiciară definitivă şi obligatorie să rămână inoperantă [...].”

    RăspundețiȘtergere
  3. M-as bucura ca MApN sa fie executat silit desi ma indoiesc ca se va intampla aceasta. Sunt in stare sa dea o lege ca asta nu se poate. Nu ma astept la nimic bun pe viitor cu toate ca sunt relativ optimist. Suntem bagati pe linie moarta si acolo vom ramane, in vecii vecilor.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. I. Deja este executat silit. In mod surprinzator, dar de ultim moment a intrat "in vrie", Directia pt. Relatia cu Parlamentul si Asistenta Juridica. Pana acum, eu scriam 10 pagini, si M.Ap.N. raspundea in 3 randuri. Acum executorul scrie 3 randuri, iar directia mentionata raspunde in 10 pagini.

      II. E un test de anduranta! E posibil sa apara o lege-contra, asa e in Romania. Dar, la CEDO pt. neexecutarea HJD ale Justitiei, nu mai tine cu "brasoave". 10 000 euro - daune, doar la prima strigare.

      III. Da! Suntem "bagati pe linie moarta". Din cauza noastra. Prea mult bun-simt, strica. Trebuia sa le "dam peste bot" din prima. Nici acum nu e tarziu. O manifestatie a rezervsitilor, strica toata schema imberbului Ponta. Cica, mai nou, respectivul se lauda ca nu stiu ce a rezolvat pt. noi. Naumovici Ponta, ne considera "inapoiati" la fel cum ne-au considerat mereu Basescu-Boc. N-am fost niciodata, dar nici tupeu nu am avut!

      Ștergere
  4. daca sunt disponibilizat cu chestia aia tunsa,ciuntita,rasa,frezata cf.re,re,re...pot scapa de Juramantul militar legal in instanta?Fiind inghetat urmatorii 8 ani nu pot respecta pe cel care ma umileste,adica statul.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. De ce in instanta? Juramantul este doar o chestiune de liber consimtamant. Este suficienta o simpla notificare transmisa ministerului prin care il informezi ca te-ai razgandit in legatura cu juramantul, fapt pt. care il declari un pic nul. Mare smecherie! S-a razgandit statul, te-ai razgandit si tu. La fel ca in casatorie. Doar si la casatorie depui juramant, insa in caz de divort acesta devine nul.

      Eu l-am denuntat deja. Si prin notificare, dar si in scris pe livret. Am precizat ca imi declin orice obligatie de loialitate fata de statul roman (nu si fata de popor), si implicit orice obligatie militara - cu mentiunea ca aceasta stare conflictuala va dura pana in momentul in care statul roman va redeveni serios, isi va tine angajamentele si imi va reacorda dreptul la pensie militara. Livretul l-am expediat atasat notificarii, ministerului, pe vremea lui Boc. Si cu asta basta. Ironic este ca pe vremea lui Ponta mi-au trimis livretul inapoi, dar neoficial.

      Ștergere
    2. Pentru Eu.Multumesc colegu" dar in cazul casatoriei nu exista institutia chemarii la o posibila mobilizare.Legiuitorul ma poate condamna .la ceva accesoriu Juramantului ! Dar cu o tidula de la onorata instanta pot face schimb de doc. cu CMZ.La sunetul strident al trompetei,ma prefac autist si plec la pescuit.

      Ștergere

Acest blog nu este destinat pentru rating, ci sustinerii drepturilor militarilor de cariera, activi si in rezerva. Fiind vorba de o categorie profesionala ignorata si persecutata atat legislativ, cat si politic - in mod continuu incepand cu anul 2011, comentariile indecente nu isi au rostul! Rugam a nu lua in seama comentariile unor useri precum Cezar sau Adrian (Bontas), intrucat au probleme grave la mansarda!