marți, 28 ianuarie 2014

In Muntii Apuseni nu a existat nicio actiune de salvare-evacuare, ci o improvizatie! Si la fel va fi si data viitoare!

Acest material devine absolut necesar in contextul in care diversi politicieni sau jurnalisti, bat campiile intr-un mod in care logica de cartier, s-a transformat deja in irealitate in ceea ce priveste organizarea si desfasurarea actiunilor de salvare in teren montan. Materialul nu este realizat din imaginatie, ci are la baza experienta in domeniu a unor militarilor romani specializati in operatiuni de salvare-evacuare in teren montan. Orice alt sprijin si experienta a persoanelor care au experienta in domeniu, sunt binevenite.

Salvare-evacuare profesionista in teren alpin, vara



Legat de accidentul din Apuseni, undeva in noianul de stiri prezentate in media, a aparut afirmatia unei persoane publice cum ca "vara nu este ca iarna".  Respectiva persoana dorea sa atraga atentia in fapt celor care acuzau autoritatile ca intarzie interventia, asupra unui lucru elementar: a interveni in terenul montan este ceva complet diferit fata de a actiona pe Bd. Magheru sau in teren deschis la Ciorogarla. Scepticii care nu au inteles afirmatia persoanei respective (chiar a fost criticata in media), pot sa analizeze ce se intampla in aceste zile in localitati si pe autostrazi cand pentru ceva zapada, toata Romania zace paralizata. Aceiasi sceptici care doresc sa isi formeze cat de cat o imagine asupra unei interventii in terenul montan, nu trebuie decat sa multiplice greutatile cu care se confrunta in aceste zile, de 50 sau de 100 de ori. Factorul de multiplicare nu este absolut deloc exagerat. Daca tot nu le iese teoria, cel mai bine e sa probeze pe pielea lor o astfel de interventie. De exemplu, sa faca o plimbare cu Mercedesul pana la Busteni, iar de la baza telecabinei de acolo - blocate, sa se autoerijeze in salvatorii unui grup izolat aflat la jumatatea distantei dintre Busteni si Babele si sa treaca la actiune. Specialistii cunosc ca poetii precum cei care tot isi dau cu parerea despre cum ar fi trebuit organizata actiunea de salvare-evacuare, nu vor ajunge niciodata nici la destinatie, dar nici inapoi. In viata!

I. Erorile statului in ceea ce priveste sistemul de comunicatii si procedurile 
de declansare a operatiunii de salvare-evacuare in teren montan

Analizand diverse date, rezulta ca in primul rand avionul era dotat ca orice alta aeronava, cu sistemul de alarmare ELT.  Caracteristica sistemului este aceea de a emite semnale de alarmare pt. accident aviatic atat via satelit, cat si terestre. Acest tip de aparate a transmis semnalul de alarmare pana in anul 2009, pe frecventa unica de 121,5 Mhz, receptionata atat de sateliti cat si terestru. Dupa anul 2009, frecventa de alarmare de 121,5 Mhz transmisa catre sateliti a fost inlocuita cu cea de 406 Mhz. Insa cea de 121,5 Mhz este folosita in continuare de orice sistem ELT pt. localizarea terestra. In concluzie, un sistem ELT dupa anul 2009, transmite simultan pe minim 2 tipuri de frecvente: semnal de 406 Mhz pt. alarmarea prin satelit (care bineninteles ca poate fi receptionat si terestru) si semnal de intensitate mai redusa de 121,5 Mhz pt. localizarea terestra. Exista insa aparate ELT si cu 3 frecvente, cea de-a 3-a fiind de 243 Mhz,  destinata exclusiv spectrului militar. Daca punem datele cap la cap, rezulta astfel: frecventa unui sistem ELT model pana in anul 2009, este receptionata exclusiv terestru. Frecventa unui sistem ELT dupa anul 2009, este receptionata atat terestru, cat si prin satelit. In functie de varianta constructiva a sistemului ELT, semnalul de alarmare poate fi declansat manual, automat in functie de gravitatie si automat la impact, diverse combinatii. In urma afirmatiilor ROMATSA poate sa rezulte orice. Cel mai probabil ca sistemul ELT al avionului nu a fost inlocuit dupa anul 2009 (apar semne de intrebare si despre controlul Autoritatii Aeronautice), deci acesta a emis doar pe frecventa de 121,5 Mhz, care insa nu mai este prelucrata de sateliti, ci doar terestru. Insa in orice situatie, sistemul ELT a emis semnale de avertizare terestre pe frecventa de 121,5 Mhz pe care oricum le-ar fi emis si cu si fara upgrade-ul ELT pt. frecventa satelitara de 406 Mhz. Prin urmare - cu sau fara frecventa de 406 MHz, frecventa de 121,5 Mhz a fost receptionata atat de ROMATSA, cat si de STS, cat si de sistemele militare de comunicatii. Fapt confirmat si de pilotul Ialomitianu aici. Ca sa nu mai discutam si despre faptul ca frecventele respective pot fi receptionate de orice radioamator. 

De retinut si faptul ca si in afirmatiile M.Ap.N. apare o bizarerie in ceea ce priveste sistemul de comunicatii: "M.Ap.N. nu a recepţionat niciun semnal de la avionul prăbuşit pentru că nu monitorizează frecvenţele de urgenţă ale aviaţiei civile". Dar nu trebuie sa monitorizeze nimeni frecventa de 121,5 Mhz, aceasta este receptionata  pur si simplu. Probabil ca M.Ap.N. se referea la faptul ca sistemele  ELT pt. spectrul militar au caracteristic faptul ca pe langa cele 2 frecvente de 121,5 MHz si 406 Mhz, emit si pe a 3-a frecventa - de 243 Mhz. Insa toate cele 3 frecvente sunt emise simultan, deci sunt receptionate tot simultan. Da, exista si posbilitatea dezafectarii receptiei frecventei de 121,5 MHz, fiind monitorizata doar cea pt. spectrul militar de 243 MHz - insa acest lucru conduce la ideea ca M.Ap.N. a eliminat nu doar o frecventa, ci o secventa intreaga din coparticiparea la sistemul de alerta pe baza  ELT.

In sfarsit, dincolo de frecvente, M.Ap.N. a inregistrat prin sistemele radar momentul disparitiei avionului, stabilind de altfel cu exactitate de 2 km, posibila raza de cautare si a alertat si ROMATSA. 

La ROMATSA s-a intamplat ceva curios. Avea dreptul sa declanseze operatiunea de salvare-evacuare de sine-statator. Aici apare primul scurt-circuit! Cu ce? Nu are forte proprii specializate pt. operatiuni de salvare in teren montan. Dupa regulament putea apela la fortele M.Ap.N., M.A.I. sau I.G.S.U. Dar nu a apelat. Probabil ca la ROMATSA s-a intamplat altceva. Institutia se afla sub "autoritatea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului". Adica se subordoneaza unui minister care se ocupa de multe domenii si unde nu functioneaza nimic cum trebuie. Si de zapada, si de ROMATSA, si de CFR Marfa, si de partiile de schi. Si care mai are in organigrama si un serviciu probleme speciale. Cel mai probabil ca intre ROMATSA si Ministerul Transporturilor a curs o serie de telefoane, solicitari de aprobari, de indicatii, ordine si altele. Aici ministrul Ramona Manescu are o responsabilitate sa afle ceea ce s-a intamplat exact.                

Dar nu numai ROMATSA a receptionat semnalul de alarmare, ci si STS si M.Ap.N. (cel mai probabil si  M.A.I. si S.R.I.). Aici apare al 2-lea scurt-circuit. Conform propriilor regulamente, nici M.Ap.N., nici M.A.I., nu au dreptul sa declanseze o operatiune de salvare-evacuare din proprie initiativa, ci doar la solicitarea ROMATSA, a Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă (SNUAU - 112) sau a IGSU. Iar IGSU nu reactioneaza decat la cererea Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă (SNUAU - 112) sau prin solicitare directa din partea prefecturii.

In final, un supravietuitor a sunat la Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă (SNUAU - 112). Si care a desemnat IGSU pt. rezolvarea situatiei, si care la randul sau a pasat sarcina tot catre SMURD. Alegere care in final s-a dovedit foarte legala, dar ineficienta in conditiile de salvare-evacuare in teren montan. Asa s-a ajuns ca 2 fete de la SMURD, imbracate in doc, sa se roage de localnicii mai instariti cu vreun SUV - sa le puna dispozitie jeep-ul sa coboare victimele de pe munte. In acest film, ROMATSA s-a spalat in final pe maini, intrucat conform propriului regulament - daca  Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă (SNUAU - 112) - declanseaza alerta de interventie, ROMATSA nu mai are obligatie de a declansa inca o actiune paralela de salvare. Problema este insa ca ROMATSA a fost sesizata prima, si aceasta trebuia sa declanseze prima actiunea de salvare-evacuare.

Toate aceste lucruri scot la iveala nefuntionarea crasa a statului roman, la cel mai inalt nivel al sau - deci la cel guvernamental. Fiecare institutie este izolata in functionare de celelalte institutii. ROMATSA are atributii pt. declansarea operatiunii de salvare-evacuare - independent de sistemul 112, dar nu are fortele si mijloacele necesare. M.Ap.N. si M.A.I.  au mare parte din aceste forte si mijloace, dar nu pot interveni fara aprobari exprese. Semnalele de avertizare, desi sunt receptionate de diverse ministere si institutii, acestea nu au proceduri clare de urmat sau nu le intra in atributii sa reactioneze la astfel de semnale, in cel mai bun caz incearca sa se informeze telefonic. Chiar daca totul a fost directionat catre IGSU, acesta nu este pregatit sa actioneze profesionist in teren montan. In cazul semnalelor ELT emise inca de aeronava, nimeni nu le putea receptiona dintre salvatori, intrucat nu aveau in dotare radiolocatoare ELT care i-ar fi condus exact la locul accidentului.  

Concluzii: 

- alertele si monitorizarea prin sistemul ELT, trebuie sa intre tot in responsabilitatea Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă care devine astfel  SNUAU - 112 & ELT;
- institutiilor care detin aparatura de comunicatii, sa li se introduca obligativitatea receptionarii frecventelor ELT, precum si obligatia de comunica imediat avertismentele catre SNUAU - 112 & ELT;
- statul roman trebuie sa ia masuri urgente de infiintare, a unui centru special de salvare-evacuare in cazul interventiilor in teren-montan, care va fi alertat astfel in mod distinct fata de de IGSU;

II. Care sunt conditiile care trebuie indeplinite de un centrul special de salvare-evacuare in cazul interventiilor in teren-montan?



Este cert ca la acest moment, statul roman nu  detine nicio structura cu statut distinct pt. organizarea operatiunilor de salvare-evacuare in munti si care sa fie coordonata si instruita in mod unitar printr-un centru de comanda tot distinct. Paradoxal este faptul ca astfel entitati cu pregatire partiala sau aproape totala in organizarea operatiunilor de salvare-evacuare, exista atat in cadrul Ministerului Sanatatii, cat si in cadrul M.Ap.N. si M.A.I., dar si in cadrul unor servicii non-guvernamentale precum Salvamontul. Chiar si in cadrul Ministerului Mediului. Insa cat timp aceste entitati nu sunt reunite, instruite si coordonate intr-un serviciu unic pt. organizarea operatiunilor de salvare-evacuare in munti, intotdeauna autoritatile vor actiona tot haotic si tot cu intarziere in cazul accidentelor din zonele montane. Autoritatile romane nu trebuie sa uite faptul ca cca. 1/3 din teritoriul Romaniei este acoperit de relief montan. In concluzie infiintarea unui centru distinct pt. organizarea operatiunilor de salvare-evacuare in teren montan, nu este un moft, ci o necesitate.

Interventia profesionista in operatiunile de salvare-evacuare in teren montan se realizeaza intotdeauna total sau partial cu ajutorul elicopterelor si a unor echipe de salvare-evacuare cu instruire speciala. De ce? Este simplu: viteza de reactie este decisiva in actiunile de salvare in teren montan ca de fapt, in cazul oricarei interventii. Nu poti urca cu ambulanta pe Vf. Omu. Pe jos sau pe schiuri - da, dar poate dura in functie de traseu si conditiile meteo si 10 ore, si 2 saptamani. 

Interventia totala este aceea cand elicopterele pot ateriza langa supravietuitori si ii recupereaza sau se pozitioneaza la punct fix deasupra supravietuitorilor atunci cand nu pot ateriza, si recupereaza supravietuitorii pin extractie cu ajutorul troliului (cablu metalic pe scripete). Devine evident ca in ultima situatie, echipa de salvare-evacuare trebuie sa aiba o instruire adecvata, intrucat salvarea presupune deja deprinderi de alpinism pur: salvatorul coboara pe cablu langa ranit, il ancoreaza (e o procedura intreaga), il extrage, revine cu acesta pe troliu la elicopterul aflat in aer, iar apoi elicopterul realizeaza evacuarea la cea mai apropiata unitate medicala. Nu este o manevra complicata, insa necesita instruire adecvata. O oarecare dificultate este atunci cand duetul ranit-salvator este readus pe troliu in cala. Talpa elicopterului este pozitionata mereu deasupra capului salvatorului si aceasta trebuie evitata printr-o miscare simpla de indepartare (palma pe talpa astfel incat sa imprime corpului o miscare de rotatie, iar cand salvatorul ajunge cu spatele la talpa, mecanicul de bord care manipuleaza troliul, realizeaza ultimul moment al extractiei cand salvatorul trebuie sa ajunga asezat pe marginea calei, cu fata spre exterior - adica spre ranit). In cazul recuperarii cu ranitul pe targa - atat salvatorul cat si ranitul, raman ancorati de cablu/corzi (din cauza dimensiunii pe orizontala, este aproape imposibil de recuperat targa in cala - dar este si contraindicat medical, pozitionarea in cala putand provoca leziuni si mai grave ranitului), iar evacuarea se realizeaza din pozitia cu victima/supravietuitor agatati de elicopter pana la prima baza medicala.
 
Interventia partiala cu ajutorul elicopterelor este mai dificila, dar este a 2-a optiune viabila dupa interventia totala. Elicopterele se pozitioneaza cat mai aproape de locul accidentului. Cat mai aproape poate sa fie si 25 de kilometri de teren greu accesibil. Aici intervine profesionalismul pur al echipei de salvare-evacuare care poate fi nevoita sa parcurga un teren ostil pana la locul efectiv al accidentului. Pe jos, pe schiuri, pe snow-mobile sau pe ATV - ceea ce inseamna ca toti membrii echipei de salvare-evacuare trebuie sa aiba deprinderi pentru deplasarea in teren montan inzapezit, deprinderi de orientare, echipament adecvat si aparatura de comunicare si de orientare. Inclusiv de alpinisti! Devine evident ca pt. transportul materialelor mentionate, este deja nevoie de un al 2-lea elicopter.  Aici pot surveni diverse combinatii: de exemplu, cooperarea intre elicoptere si organizatiile Salvamont, unitati de V.M. sau de Jandarmerie Montana.  Insa aceasta cooperare, nu va functiona decat atunci cand este organizata din timp de catre un centru special de salvare-evacuare in cazul interventiilor in teren-montan.

Instruirea echipei de salvare-evacuare in teren montan. Multe aspecte esentiale rezulta din cele mentionate anterior. Doar un detaliu merita subliniat. Operatiunea de salvare-evacuare, este exact ce spune denumirea: o operatiune medicala speciala. Salvarea este salvare si presupune instruire medicala, iar evacuarea este evacuare si presupune depinderi de alpinism si de actiune pe elicoptere. Iar noi avem nevoie de o echipa de salvare-evacuare, nici doar de salvare, nici doar de evacuare. De ce asa? Este evident ca daca actioneaza intr-un astfel de teren o echipa speciala de salvare-evacuare din cadrul SMURD (exista si o astfel de echipa), aceasta nu poate actiona decat daca elicopterul poate ateriza langa victime. O astfel de echipa este in realitate doar o echipa medicala de salvare si daca va trebui sa realizeze extractie la punct fix (troliu) sau o deplasare spre victime si recuperare a acestora la elicopter de la o distanta de 25 de kilometri, echipa nu va mai reusi sa isi atinga scopul. Pe de alta parte, M.A.I. si M.Ap.N. au echipe instruite in salvare-evacuare. Insa si aici apare o problema si trebuie sa o spunem asa cum este. Este reversul de la SMURD. In cazul M.Ap.N. si M.A.I. - daca evacuarea se realizeaza de-a dreptul profesionist, partea medicala - deci salvarea, lasa de dorit. De ce asa? Cum se intampla peste tot, si in spectrul militar, rareori gasesti un om la fel de bine specializat si in alpinism/evacuarea pe elicoptere si in acordare de asistenta medicala profesionista. De exemplu, victimele pot fi evacuate in mod impecabil - insa poate deveni inutil daca pe timpul procedurilor s-a realizat o eroare de evaluare medicala si de stabilizare a acestora, sau chiar de pozitionare pe targa, sau de acordare a primului ajutor in caz de hipotermie. Ca sa nu mai discutam de o posibila interventie chirurgicala exact in elicopter - pe timpul evacuarii.

Daca ar fi sa realizam o comparatie cu state avansate in domeniul evacuarii-salvarii in munti, cazul ideal este acela in care o echipa de salvare-evacuare are ca prima specializare medicina, cea secunda fiind evacuarea in teren montan cu ajutorul elicopterelor. Deci, in primul rand - medic/asistent profesionist, insa in acelasi timp - alpinist, schior, instruit in tehnica de evacuare pe elicoptere si supravietuitor desavarsit. Daca avem si noi medici si asistenti care pot face fata unei operatiuni de salvare-evacuare in teren montan? Avem precis, insa extrem de putini.

Adaptat la realitatile Romaniei, o astfel de echipa de salvare-evacuare poate avea caracter mixt. Mai exact, poate sa fie formata din experti in medicina de urgenta, dar care au in acelasi timp si deprinderi suficiente pt. o evacuare in teren montan. In acelasi timp, echipa trebuie sa includa si membri experti in evacuare, dar si cu cunostinte medicale suficiente pt. a proteja victimele si din punct de vedere medical pe timpul evacuarii. Asadar, echipa mixta include specialisti in ambele domenii, care in acelasi timp stapanesc si deprinderile de baza ale celeilalte specialitati.     


In orice situatie, concluzia este aceea ca in cadrul unei echipe profesioniste de salvare-evacuare, absolut toti membrii  trebuie sa stapaneasca atat procedurile de evacuare, cat si cele medicale de salvare.

III. Concluzii

Cele mentionate anterior, ar trebui sa constituie repere suficiente pentru ceea ce trebuie sa faca statul roman. Noi nu mai oferim sugestii, ci rezolvarea! In primul rand, trebuie infiintat acel centru special de salvare-evacuare in cazul interventiilor in teren-montan, un fel de IGSU II - dar specializat doar pt. interventii in teren montan. Bineinteles ca un astfel de centru trebuie sa isi aiba sediul intr-o zona de munte, sa zicem Brasov. Conditii care trebuie indeplinite pt. incadrarea centrului special de salvare-evacuare in cazul interventiilor in teren-montan? Devine evident ca trebuie incadrat cu personal medico-sanitar cu minime abilitati in a actiona pe elicoptere si in teren montan, cat si cu specialisti autentici in evacuarea cu ajutorul elicopterelor si in teren montan cu un set minim de abilitati medico-sanitare. Coeziunea se formeaza pe parcurs. Baza de selectie exista deja - in cadrul M.A.I. (Jandarmeria Montana), M.Ap.N. (unitatile de V.M.)., organizatiile Salvamont.

In subordinea cui trebuie sa functioneze un astfel de centru special de salvare-evacuare in cazul interventiilor in teren-montan? Se poate subordona oricui, in mod normal ar trebui sa functioneze ca autoritate autonoma gestionata de un minister. Care minister? Cel mai realist ar fi sa  functioneze in subordinea M.A.I. sau M.Ap.N.  De ce asa? Actiunile in teren montan necesita o anumita rigurozitate si disciplina,  iar cele 2 ministere indeplinesc o astfel de conditie. Personal militar sau civil? Daca discutam despre disciplina, este evident ca personalul trebuie sa fie militar. In cazul personalului selectionat din cadrul Salvamont sau a personalului medico-sanitar civil, acesta poate fi convertit in personal militar, doar bunavointa sa existe.

Odata infiintat, centrul special de salvare-evacuare in cazul interventiilor in teren-montan, se poate organiza dupa chipul si asemanarea sa. Formand baze locale de stationare si plecare in misiune, care sa acopere eficient intregul lant montan. Daca Guvernul doreste sa intervina in maxim o ora oriunde in zona alpina, infiinteaza minim o baza la fiecare 3 judete cu acoperire montana, daca doreste sa intervina in 72 de ore, poate sa infiinteze doar una in toata Romania! Cate echipe de salvare-evacuare sunt necesare intr-o astfel de baza? In functie de arealul montan acoperit, sunt necesare minim 2 echipe de salvare-evacuare pt. fiecare baza in parte, deci si 2 elicoptere dotate corespunzator.

Ar mai fi poate o problema! Tehnica! Actiunea unei echipe de salvare-evacuare este dependenta de aprobarea pentru zbor primita sau nu de elicopter. Din diverse aspecte prezentate atat in cazul Apuseni, cat si in interventiile din aceste zile - rezulta ca Autoritatea Aeronautica impune elicopterelor, restrictii de zbor exagerate comparativ cu alte state.  Sau poate ca restrictiile sunt cauzate de faptul ca aparatele de zbor romanesti sunt deja depasite moral si tehnic. Sau poate ca instruirea pilotilot pt. a actiona in teren montan si in conditii meteo mai dificile, nu este cea mai adecvata. Oricum, ceva nu este in regula! Observatia provine de la aceiasi militari romani instruiti in salvare-evacuare, care au constat ca elicopterele germane, elvetiene, austriece, italiene sau franceze nu intampina restrictii asa severe de zbor precum in Romania, mai ales cand este vorba de salvare-evacuare! La urma urmei, si in Alpi exista ceata, noapte, vant si zapada si inca mai bine ca in Romania, dar actiunile de salvare-evacuare sunt continue!

Salvare-evacuare profesionista in teren alpin, iarna!

18 comentarii:

  1. Observatii si propuneri pertinente. Dar....
    Eu, atata lipsa de profesionalism, n-am vazut in viata mea ! Unde sunt specialistii ??? Totul este o mocirla, urat mirositoare. Numai prin asanare se mai poate face ceva. Poate ati citit. Daca nu, sa o faceti ! Ca fost stat-majorist ma cutremur....
    http://alba24.ro/accidentul-aviatic-din-apuseni-autoritatile-judetului-refuza-sa-faca-public-raportul-de-operatiuni-al-isu-alba-269816.html
    ....la care se mai adauga si multe, multe altele (...jandarmii raman fara motorina la poalele muntelui....statiile radio de nefolosit intre structurile participante-lipsa de compatibilitate si zona neprielnica pentru folosirea lor....si cate si mai cate ! )
    Dar cel mai tare m-a suparat lipsa de pregatire al celor care ocupa locurile cheie, printre care si operatorii de la 112.
    Din filmul evenimentelor (personal, cred ca e aranjat un pic, cat s-a putut !), asa cum au fost mentionate in raportul prezentat presei de catre guvern:
    …………………….
    „19.17 – dr. Radu Zamfir revine cu apel de urgenţă 112; se încearcă din nou obţinerea de date mai exacte de localizare, apelantul comunicând că se află în pădure, în zonă de pantă; de asemenea, se simte miros puternic de benzină. Victimele au aprins un foc la aproximativ 20-30 de metri de avion şi încearcă să resusciteze celelalte persoane rănite grav.
    Apelantul nu poate da detalii legate de repere precise a zonei în care s-a prăbuşit avionul. Afirmă că se află la jumătatea distanţei între Poiana Horea – localitatea Dârleşti, la limita de județ.
    20.15 – IGSU solicită reconfirmarea coordonatelor – în urma rezultatelor acţiunii de căutare, Grupa operativă a IGSU solicită Centrului Naţional de Monitorizare a Situaţiei Operative/MAI realizarea schimbului de date şi informaţii cu SRI şi STS, pentru localizarea telefoanelor mobile aparţinând victimelor pentru identificarea poziţiei aeronavei.
    La ora 21:13 un lucrător silvic (Trif Gheorghe), membru al echipei de căutare format din personal silvic, a ajuns la locul incidentului, informaţia despre poziţia acestuia fiind comunicată la 112 şi transferată dispeceratelor de urgenţă.
    21.15 – Efectivele participante la acţiunea de căutare au fost direcţionate spre Vf. Petreasa, unde a fost indicat locul de prăbuşire a aeronavei.”
    ……………………….
    Bine mai ! Fiul ploii ! Daca n-ai primit coordonatele geografice, cum stii tu, ca altfel nu se poate, de ce nu ai valorificat toate informatiile primite ???? Ti-era greu sa pui rigla pe ecranul unui laptop, cu google maps deschis, si sa imparti distanta dintre cele doua localitati la 2 ? Acolo era si limita de judet ! Acolo era si epava cu echipajul - hai, o toleranta de cateva sute de metri ! Doctorul, cazut saracul din cer, putea fi acuzat de orice dar de prostie nu !!! Le-a dat coordonatele chiar de la primul apel - Intre Scarisoara si Belis !!! - Asa cum a vazut la o sacra mai mare pe bordul avionului ! - Ulterior, pe telefonul propriu, a vazut pe google maps la o scara mai mica zona si le-a dat mura in gura (coordonatele zecimale, n-au stiut sa le foloseasca domnii din birouri !!!) locul: jumatatea distantei dintre Darlesti si Poiana Horea. Ce vrei mai mult? De ce mai stai 2 ore degeaba???? De ce te incapatanezi sa cauti in trei zone de sute de kmp??? Macar stiai pe ce culme sa cauti !!!! Ma tem ca desteptii de la 112 nu au macar un laptop langa ei si se rezuma ecranul specializat pe care se face localizarea apelurilor si care lucreaza numai cu coordonate geografice. E trist ! Foarte trist ! Pacat de tara asta....
    Cu respect, Calin.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dv. va referiti doar la apelul telefonic? OK! E exact cum spuneti! Dar avionul inca emitea semnale ELT. Pt.a le receptiona, salvatorii ar fi trebuit sa aiba in dotare radiolocatoare ELT. Pe ecran apar sageti care te directioneaza fix spre semnal. Nu ai cum sa gresesti! Cat priveste stabilirea coordonatelor prin localizare GPS, problema nu este localizarea, ci exactitatea coordonatelor. Daca acestea sunt stabilite pe baza semnalelor furnizate de un singur satelit, pot sa apara erori. In cazul de fata este clar ca doctorul avea coordonate exacte de la minim 3 sateliti, dar STS a luat in calcul doar coordonatele retelei GSM. Probabil al unui singur releu GSM -cel care acoperea punctul prabusirii. Dupa proceduri, pozitionarea dupa un singur releu are o marja de eroare de 20x20 KMP. STS a procedat tehnic, dar a ignorat faptul ca medicul avea coordonate stabilite prin A-GPS via directa satelit, si nu pe baza retelei GSM. E o mare diferenta intre coordonatele stabilite pe baza releelor GSM si cele stabilite de telefoanele cu acces direct la satelit. Daca nu intelegeti exact si aveti telefon cu A-GPS, scoateti cartela - tel. va indica in continuare pozitia ca un GPS de masina, avand conexiune directa la sateliti. Dar STS nu mai poate localiza pozitia, intrucat localizeaza doar celule GSM pe care opereaza telefonul. In concluzie, STS nu a luat in calcul coordonatele satelitare transmise de medic, ci pe cele ale retelei GSM la care era racordat telefonul. Alegere proasta dupa proceduri rigide!

      Ștergere
    2. Banuiesc ca ati inteles! Eu - ceteatean apelez 112 si solicit asistenta in orasul X , strada X, nr. X. STS constata ca resedinta corespunde cu raza releului GSM de 400 KMP care acopera destinatia solicitarii si ii da curs, desi apelantul ar putea fi la 15 km departare de locatie. In cazul din Apuseni, STS a primit tot o adresa exacta, dar sub alta forma: 22°15'08"/38°06"10". Adresa pe baza de coordonate se afla in raza tot a unui releu GSM, deci corespunde procedurii. Numai ca un "plapumar" a decis ca daca apelantul prabusit nu are nici casa si nici nr. de strada in padure, mai bine sa fie cautat pe toata raza releului GSM de 400 KMP. Asta e Romania noastra!

      Ștergere
  2. Toata brambureala a pornit de la SNAU (Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţã) .
    Sistem care are atributii precise . Sistem care este administrat de STS .
    Probabil de aceea si fermitatea cu care se cere destituirea sefului STS ...

    ://www.stsnet.ro/documente/Ordonanta%2034%20din%202008.pdf
    ://www.stsnet.ro/documente/Legea%20160%20din%202008.pdf

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Daca abordam lucrurile doar astfel, ascundem sub pres atat alerta inexistenta a ROMATSA, cat si un al 2-lea grav - in teren montan nu se intervine cu IGSU si cu SMURD in forma in care functioneaza acum, ci cu personal similar pregatit sa intervina in munte.

      Regulamentul ROMATSA nu este tot clar? Semnal ELT receptionat - declansezi alerta de accident aviatic pe care l-ai localizat si in teren montan. Mai departe, intra in actiune cel mai apropiat elicopter cu echipaj aflat in asteptare si instruit sa actioneze in teren montan. Care nu exista. De la IGSU, de la SMURD, de la M.A.I. sau M.Ap.N. - e problema statului. Elicopterul se indreapta fix catre semnalul ELT emis de avionul prabusit. Dupa ce s-a in prezentat in media, conditiile meteo la fata locului permiteau cu brio interventia. Intrucat avionul era prabusit intre brazi, interventia trebuia efectuata din aer la punct fix.

      Acum traditional, pe logica dumitale. Cetean aflat in munte la 20 km de cea mai apropiata cale de comunicatie. Are un accident si are noroc si are si semnal si suna la 112. STS reactioneaza prompt si anunta IGSU - unitatea cea mai apropiata aflata la 30 de km. Iar IGSU trimite SMURD. 3 ambulante. Si vin si 3 echioaje de pompieri. Acestea ajung pe sosea si se opresc. Mai departe au in fata o ascensiune in teren accidentat, cu zapada, noapte, ger pe 20 km. Pe jos. Echipati si dotati cum ii stim, adica cu mainile goale. Daca 3 padurari buni cunoscatori ai locului, au parcurs 3 km in 90 de minute, realizezi ce se intampla cu pompierii si personalul medical care incearca sa parcurga cei 20 de km? Fara instruire, fara echipament adecvat, fara mijloace de comunicatii, eventual cu 3 lanterne chioare? Salvatorii ajung si ei victime precis.

      In conluzie, a anunta STS prompt este una, si a trimite la interventie in munte IGSU si SMURD, e ca si cum n-ai mai trimite pe nimeni sau a nu mai anunta STS deloc. Si iar ajungem la faptul ca statul roman nu dispune de structuri eficiente de salvare in teren montan. Existenta si reactia celor 3 padurari a fost un noroc, dar nu trebuie ca la astfel de interventii sa ne mai bazam pe noroc, ci pe structuri specializate.

      Ștergere
    2. Nicu s. E o intreaga mascarada a unui tragic eveniment. eu pun cateva intrebari:1)- s-a stabilita clar prin Directia topo. militara cu eroare de 89 de metri locul accidentului. Cine a fost informat(stim0 si cine trebuia sa transmita si sa actioneze,. 2)- la aprox. 7 km o unitate de elita a Armatei se afla in tabara in zona. De ce nu actionat? sau de ce a fost oprita?, 3)- cine se bucura cel mai tare CA A FOST DESFINTAT B.V.M DE LA CAMPENI CARE PUTEA INTERVENI IN MAI PUTIN DE O ORA. /;40 -oare radarul de la Muntele mare ...a fost folosit mai precis datele lui?;50 de ce nu a fost folosita tehnica pe senile a Armatei(MEDEVAC) pe sasiu de MLI? (apropo...am urcat cu TABC-79 prin toat zona si special pe timp de iarna ,ca deeee brazii erau scumpi in piata)

      Ștergere
    3. Pt. Nicu Suciu. De fapt, mascarada nu este prima de acest gen. De zeci de an sunt victime in munte, cu sau fara accidente aviatice. Si bajbaiala este tot aceiasi si va fi cat timp nu se infiinteaza structuri profesionale de interventie, fara improvizatii. Pana la urma, tinand cont de circumstante - prabusire aviatica si in munte, interventia asa la hazard cum a fost si doar 2 victime, cazul de fata a fost chiar fericit.

      Problema cu interventia unitatii aflata in tabara, e relativa. Dar daca nu era in tabara? In astfel de situatii nu trebuie sa mergem pe provizorate. Sau cu B. de la Campeni. Presupunem ca inca mai exista, dar daca era in Afganistan in momentul prabusirii avionului? La interventii de acest gen, sunt insa si alte aspecte. Unitatea poate fi de elita - adica oamenii sunt extrem de buni, dar ce faceau - carau victimele in foi de cort in tabara? Merge si asa, dar nu este interventie profesionista de salvare-evacuare. Costa timp si componenta medicala practic nu exista. Cunosc cazuri in care cel salvat a fost zdrobit mai rau de stanci de salvatori. Si apoi nu trebuie amestecat ceea ce trebuie sa faca o institutie destinata special pt. salvare-evacuare, cu ceea ce ar putea face si militarii. Militarii pot fi in aplicatie, in vreun teatru, la 200 km la deszapeziri - caz in care nu pot fi disponibili tot timpul.

      Medevac si TAB 79-C si MLI pe munte? Si prin padure? Si iarna? Aici depinde exact de configuratia terenului. Merg pana la un punct, dar la zapada mai mare si panta abrupta, se "duc" ca farfuriile direct in prapastie. Probat pe viu!

      Ceea ce vedeti in material, sa stiti ca e probat si de mine. Tot pe viu. E cea mai eficienta metoda de interventie in teren montan. Avem personal bun specializat in salvare-evacuare. Personal medico-sanitar bun avem. Elicoptere avem. Doar trebuie sa infiinteze cineva un astfel de centru in care sa aduca in acelasi loc un elicopter si o echipa de salvare-evacuare care sa intervina prompt in astfel de situatii. Instruirea, indiferent cui ar apartine astfel de echipe, se poate face cu brio de catre Scoala de Aplicatie din Predeal. Dar ce ne facem cu cei de la Bucuresti care cred ca interventia in munte e tot cam ca pe Sos. Alexandria?

      Ștergere
    4. Prietene stiu ce spun. Am avut "zona de responsabilitate" pe vremuri. O stiu ca in palma. Vara ma "recreez' cu oxigenul Apusenilor cam.....pe acolo.

      Ștergere
    5. Pt. Nicu Suciu! Dar nici n-am contestat calitatile dumitale. Se stie ca cine isi cunoaste zona, e mereu cel mai bun in zona sa. M-a nedumerit un pic faza cu TAB si MLI in varf de munte. Am eu niste experiente, altfel nu ma bagam. De exemplu, urcat si vara si pe zapada afanata rampa de vreo 45 grade (pe portiuni scurte, chiar mai inclinata) fara probleme. In schimb, pe gheata aceeasi panta - imposibil. Si gheata se formeza inotdeauna pana la urma. Alta situatie. Coloana, MLVM, coborare, viraj strans cam la 70 grd. stanga, 30 la ora. Gheata pe jos din aia dura de desprimavarare. Cand sa vireze, senilata din fata s-a dus ca sania in rapa din dreapta. Si era incaltata si cu coltari, dar era prea usoara. Vreo 12 metri, nu s-a rasturnat, s-a dus pe laterala si atat a adunat zapada si pamant pe laterala, pana s-a oprit. Ce urmeaza? Extractia! Din rapa pe laterala, alta mai rea nici ca exista. Atunci am vazut si eu ce inseamna cablu metalic de troliu plesnit. Te rupe in doua daca te plesneste. Abia la 4 trolii simultan am scos-o. Senilatele astea usoare romanesti mai au o problema. Se "descalta" cam des in zapada si noroi. Sa le pui la loc pe senile, e o durere de minim 2 ore. TABC-79C este prea usor, daca are gheata si e rampa, nu mai face treaba. De aceea am intervenit si am afirmat ca masinutele astea merg in munte, insa pana la o limita care tine de configuratia exacta a terenului si de conditiile meteo.

      PS: Ca spirit de gluma. Aveam nu stiu ce exercitiu de amploare cu A 1, nivel ridicat, diverse coparticipari. Totul bine, pana cand cand s-a prins Palaghia (tanchist) ca propriul sau stat major, planificase o ofensiva cu un R. Tc. fix pe creasta Fagarasului. Si mai si aprobase planul de actiune!

      Ștergere
  3. Revin si evidentiez esenta celor afirmate de mine:
    - cei de la 112 au stat de vorba cu doctorul peste 1 ora;
    - l-au indrumat si invatat cum sa apeleze la facilitatile telefonului, dar singurul lor scop a fost sa afle coordonatele;
    - au ignorat celelalte detalii date de doctor verbal: faptul ca a vazut serpentinele unui drum, a vazut o partie de schi, e padure si zapada…Mai mult le-a dat mura in gura ca se afla la mijlocul distantei dintre cele doua localitati, in apropierea limitei de judet ! Aceste detalii faceau diferenta si cineva de la 112 era acum erou !
    - studiati putin pe google maps zona accidentului. Doctorul le-a furnizat locul cu o marja mai buna decat tehnica sofisticata din birourile lor. A descris exact imaginea de pe ecranul telefonului personal cu aplicatia google maps deschisa;
    - de ce s-au incapatanat sa obtina coordonatele, cand timpul trecea si era vitala urgentarea cautarii ?
    - cineva, totusi, in conditiile in care informatiile au circulat preferential, desi cu mare intarziere, a profitat – politia din Alba ! Au valorificat celelalte detalii !!! Bucurestiul s-a incapatanat sa insiste pe coordonate si fortele s-au raspandit in jumatate de Apuseni !
    - cand pe campul de lupta aplici litera regulamentului si nu spiritul lui…mai bine renunti !
    Am devenit roboti? Nu mai judecam cu mintea si sufletul? Pregatirea ingusta si lipsa de cultura isi spun cuvantul !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am inteles toata situatia. In ceea ce sustineti aveti dreptate. Dar trebuie sa privim lucrurile si din alt punct de vedere. In munte, descrierea exacta a unui loc este utila doar cunoscatorilor acelei zone (cum a fost cazul celor 3 padurari - o intamplare fericita). Cand insa intervii pur tehnic de la o suta de km si nu cunosti zona, descrierea te poate duce oriunde. Deci, coordonatele sunt vitale, descrierea devine eventual un element ajutator. Pe de alta parte, in munte descrierea e in regula cand intervii din aer. Ori, in Apuseni s-a intervenit cu IGSU si SMURD pe sosea. Iar pct. descris era la 3 km departare in teren greu accesibil de sosea. Practic, in conditiile unui teren neregulat, ceea ce a descris doctorul putea fi situat oriunde in raport de sosea si nici nu se observa din sosea.

      Fara intentia de a va contrazice, ar mai fi un element! Daca suni la 112, acesta te localizeaza pe baza celulei GSM, coordonatele de releu si gata. Mai departe nu alerteaza doar IGSU, ci te pune in legatura directa cu IGSU. De regula, la IGSU se descrie locul amanuntit. In sfarsit! Acum sa mergem pana la capat. Intervine IGSU si SMURD dupa coordonate. Dar in cazul unor echipaje normale cu instruire ca pompieri sau in medicina, cati credeti ca stiu sa le si foloseasca? Este si un aspect de realism. . Daca nu erau acei 3 padurari care sa recunoasca zona, si IGSU si SMURD erau si acum langa sosea.

      Ștergere
    2. Aveti dreptate ! Dar...(m-au caracterizat toti ca fiind un incapatanat !)
      - echipajele de cautare aveau pliante turistice...puneti coordonatele pe ele !!!
      - la Alba au fost imediat instiintati, printre altii si primarii din zona si padurarii;
      - cei trei sateni (nu erau padurari) erau coordonati de seful unui post de politie din zona - acest aspect nu a fost aprofundat de media;
      Concluzia? S-a stiut de la bun inceput locul evenimentului. Din motive obscure, dar pe care le poti intui, s-a procedat cum s-a procedat !

      Ștergere
    3. Daca vrem sa lamurim tot lantul, poate ar mai cate ceva de spus. Poate parea duritate sau chiar macabru, dar tine de oarece experienta in domeniu, nu din ce scrie in media. Dupa modul in care a avut loc impactul, cel putin pilotul nu mai putea fi salvat. Impactul l-a terminat, i-a zdrobit tot inauntru. Si cel mai probabil ca si fata s-a stins tot din cauza traumatismelor suferite, nu a hipotermiei. Nu trebuie sa uitam ca cei care au supravietuti au aprins un foc, deci teoria cu hipotermia cel putin in cazul fetei care a fost transporatta langa foc, nu se sustine. Dar aceasta e treaba medicinei!

      In sfarsit, legat de interventie. Nu stim daca supravietuitorii au facut focul doar de frig sau si cu intentia de a-si semnala pozitia. Oricum, cu sau fara intentie, supravietuitorii si-au semnalat in realitate si pozitia exacta prin foc si fum, vizibila din aer. Exact asa se face in conditii de izolare pe munte. Numai ca trebuia cineva sa survoleze si locul. ROMATSA alertata, M.Ap.N. a detectat locul pe radar cu o eroare de 2 km, STS a stabilit ceva coordonate, un supraviatuitor a descris si locul, iar locul mai era marcat si cu semnale prin foc si fum vizibile din aer.

      Iar statul a intervenit la accident in zona izolata, cu ambulante si IGSU care au ramas blocate pe sosea, in loc sa intervina din aer.

      Ștergere
    4. Dl. Calin! O dam in altele. Pliantele turistice in actiuni profesioniste de salvare-evacuare in munte, sunt pura maculatura. Chestia cu instiintarea primarilor, sefilor de post si padurarilor - este si pura improvizatie romaneasca in cazuri de salvare-evacuare in munte si inutila. Ce face primarul, isi trimite secretara pe munte? Si totusi cel putin Gh. Trif este lucrator silvic [http://www.actualitateabotosaneana.ro/?section=Administratie&nr_art=22380], a spus-o si la TV.

      Acolo a functionat intamplarea ca un om al locului a vazut faza la TV si in loc sa sa se uite la telenovele ca altii, a intervenit cum a crezut de cuviinta. Interesanta afirmatia sa despre Salvamont [http://stirile.rol.ro/gheorghe-trif-unul-dintre-localnicii-salvatori-prima-echipa-a-ajuns-la-noi-cu-casca-pe-cap-si-mainile-in-buzunar-908512.html]. "Erau slab pregatite. Nu aveau nimic, decat mainile in buzunar. Casca in cap si mainile in buzunare". Asa este, oameni profesionisti, voluntari si carora statul nu le da nimic. Tot ce mai au, isi cumpara din buzunar.
      E un cerc prea mare al ineficientei statului.

      Care sunt totusi acele motive obscure in afara de bajbaiala si incompetenta clasica a statului in astfel de situatii?

      Ștergere
    5. Intrati pe http://alba24.ro si cautati toate titlurile legate de accident - va fi o experienta interesanta!
      Sa nu va scape:
      "ACCIDENTUL AVIATIC din Apuseni: Autoritățile județului refuză să facă public RAPORTUL de OPERAȚIUNI al ISU Alba",
      "VIDEO | RAPORT ISU Alba: Filmul operațiunii de localizare și căutare a victimelor ACCIDENTULUI AVIATIC din Munții Apuseni",
      "Accidentul aviatic din Apuseni: COORDONATE GREȘITE transmise salvatorilor. Corpurile decedaţilor, examinate de legiştii din Alba"

      Ștergere
    6. ...si inca doua detalii: localnicii din zona au auzit bufnitura (si-au dat seama ce a fost cand au inceput televiziunile sa dea detalii despre accident) si...fata a mai trait 5 (cinci) ore dupa..........

      Apusenii nu sunt atat de pustii....un mic afacerist cu cateva puncte de prelucrare a bustenilor s-a repezit sa-si sune soferii, fiindu-i teama ca avionul o fi cazut pe vre-un gater sau camion. Asa au fost alertati padurarii (muncitorii din parchete).....Lucratorii silvici au fost alarmati de un sef de post de politie din zona. Pe google maps gasiti si fotografii cu zona....chiar si cu padurea unde au cazut....un platou splendid....e drept, mai greu se poate ajunge acolo !!!

      Ștergere
    7. Am studiat tot ce ai sugerat dumneata. Si am dat si de altele. In final totul confirma un haos total, de la alarmare, la coordonare si executie. Acum se desfasoara clasica faza a fugii de raspundere. Cum trebuie si un vinovat executat, probabil ca va fi si un executat care sa acopere urmele tuturor. Dar data viitoare va fi la fel sau mai rau!

      Ștergere
    8. No coment ! Dr. Pivniceru a sustinut, cu aproape aceleasi cuvinte, toata teoria mea. In rest, mocirla e perfect "pictata" de dumneavoastra. Traim vremuri urate ! Pe curand !

      Ștergere

Acest blog nu este destinat pentru rating, ci sustinerii drepturilor militarilor de cariera, activi si in rezerva. Fiind vorba de o categorie profesionala ignorata si persecutata atat legislativ, cat si politic - in mod continuu incepand cu anul 2011, comentariile indecente nu isi au rostul! Rugam a nu lua in seama comentariile unor useri precum Cezar sau Adrian (Bontas), intrucat au probleme grave la mansarda!