joi, 9 ianuarie 2014

Flagrant pe neindependenta Justitiei si pe haosul din interior! In atentia presedintelui Romaniei, premierului Ponta, C.C.R., Ministerului Justitiei si I.C.C.J.!

Cazul A. Dupa cum se cunoaste, in Arges sunt(em) cca. 250-300 de posesori ale unor decizii irevocabile, in genul celei de din dreapta! Decizia este clara, formulata atat de simplu, incat este neinterpretabila. Conform legislatiei romane, o decizie judecatoreasca irevocabila se constituie in titlu executoriu.  Mai exact, Casa de Pensii Sectoriala a M.Ap.N. are obligatia ca din momentul in care a luat la cunostinta de o astfel de decizie irevocabila cum este cea din dreapta si pe care este inscrisa impunerea "Mentine in plata pensia de serviciu stabilita contestatorului in baza Legii nr. 164/2001, modificata si completata si aflata in plata in luna decembrie 2010", sa o puna in executare. In cazul respectivelor decizii, Casa de Pensii Sectoriala a M.Ap.N., la solicitarea noastra de a le pune in aplicare, tace malc. La inceput a incercat sa ne "sunteze" cu argumente de genul ca intre timp a aparut O.U.G. nr. 1/2011, desi doar un amator nu cunoaste ca o decizie irevocabila a puterii judecatoresti, se pune in aplicare  neconditionat si in mod independent de orice act al puterii legislative. Iar o astfel de decizie irevocabila are si caracter imprescriptibil. Ulterior, la solicitarile noastre, Casa de Pensii Sectoriala a M.Ap.N. realizand intr-un final ce se intampla, a luat pozitia "mutului" in privinta unor astfel de decizii. La orice solicitare a noastra de a pune in aplicare respectivele decizii de buna voie si fata executare silita sau actiune in instanta penala, tace.

Pentru cei care mai au inca dubii despre puterea unei decizii judecatoresti irevocabile si despre ceea ce trebuie sa faca de indata Casa de Pensii Sectoriala a M.Ap.N., sunt rugati sa observe cum procedeaza Casa de Pensii Sectoriala a S.R.I.  In stanga apare o decizie de "regularizare" prin care un rezervist din S.R.I. este din pacate, exterminat de sistem. Trecand peste necazul omului, retinem faptul ca S.R.I. nici nu comenteaza, nici nu interpreteaza, nici nu tace, ci pune pur si simplu in aplicare o decizie irevocabila a autoritatii judecatoresti. Si atunci, analogia devine relevanta despre faptul ca o institutie similara cu cea din M.Ap.N., aplica intocmai o  hotarare irevocabila a autoritatii judecatoresti. Casa de Pensii Sectoriala a S.R.I. precizeaza ca decizia de regularizare constituie titlu executoriu. Normal, intrucat insasi decizia judecatoreasca in baza careia este emisa decizia de regularizare, constituie constituie titlu executoriu. Exact ca propriile noastre decizii.

Si atunci ce se intampla in M.Ap.N.? Si de ce tace Casa de Pensii Sectoriala a M.Ap.N., cand poate sa procedeze la fel de simplu ca in cazul Casei de Pensii Sectoriale a M.A.I.? Unii dintre noi, cunoastem deja adevarul, altii probabil ca inca nu au aflat. Este foarte simplu ce se intampla! Sa ne recitim deciziile irevocabile! Acestea nu obstructioneaza nicidecum aplicarea O.U.G. 1/2011, prin urmare Casa de Pensii Sectoriala a M.Ap.N. trebuie sa ne achite pensii in baza O.U.G. 1/2011. In acelasi timp, fara vreo legatura cu O.U.G. 1/2011, Casei de Pensii Sectoriale a M.Ap.N. ii revine in mod egal obligatia sa puna in aplicare si deciziile irevocabile ale autoritatii judecatoresti, deci sa ne achite si pensii in baza Legii nr. 164/2001. Este paradoxal, dar aceasta este realitatea! Pentru a intra in legalitate,  respectand atat legile statului, cat si pe cele ale autoritatii judecatoresti, institutia trebuie sa ne achite 2 tipuri de pensii. Legalitatea este evidenta, la fel si dilema institutiei, de aceea tace Casa de Pensii Sectoriala a M.Ap.N.! Trebuie sa ne intelegem! Nimeni dintre noi nu doreste 2 pensii, ci doar pe aceea legitima si care este exact cea stabilita in baza hotararilor judecatoresti! Insa statul roman actual, exact pe aceea refuza sa ne o acorde, demonstrand astfel ca nu si-a schimbat cu nimic mentalitatea din comunism in care Justitia a fost intotdeauna subordonata politicului. 

In ceea ce priveste, faimoasa prevedere din OUG 1/2011 care stabileste in Anexa nr. 3 ca "Art. 20. Pensiile prevazute la art. 1 lit. a) si b) din Legea nr. 119/2010, ale caror cuantumuri au fost stabilite prin aplicarea unor hotarari definitive si irevocabile ale instantelor de judecata se revizuiesc, dupa caz, potrivit prevederilor prezentei metodologii". Dar cunoastem toti limba romana incat sa observam ca in deciziile noastre, instantele nu ne-au stabilit niciun cuantum care sa poate fi revizuit, ci un drept la un anumit tip de pensie si care nefiind simplu cuantum - ci un drept, nu intra sub incidenta O.U.G. nr. 1/2011.

Aceasta este situatia! Confirmata de "oameni grei" din interiorul sistemului. Unii dintre noi, au inteles exact ce se intampla si au trecut deja la "incurajarea" institutiei  prin executare silita si sau/actiuni in instanta penala. Oricum, cazul este interesant! Insa, reprezinta cel mai bun exemplu cum statul roman prin functionarii sai timorati, nu respecta independenta Justitiei.

Cazul B.   Poate fi relevant cum Justitia doar isi simuleaza independenta fata de politic si cum capii din Justitie anihileaza politic, deciziile judecatoresti ale acelor magistrati, care chiar considera ca fac parte dintr-o putere in stat si lupta real pentru independenta Justitiei! Cu exemple! Tribunalul Arges, in Dosarul 1124/46/2013 a dat curs solicitarii unui cetatean de a sesiza C.C.R. in privinta neconstitutionalitatii O.U.G. 1/2011, motivul principal fiind exact incalcarea puterii autoritatii judecatoresti de catre puterea politico-legislativa, prin legea amintita.

Deci, Tribunalul Arges a sesizat C.C.R. "Admite cererea formulată de reclamant. În temeiul disp. art. 29 alin. (4) din Legea nr.47/1992 republicată dispune sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a OUG nr. 1/2011 (aprobată prin Legea nr. 165/ 2011) în raport de disp. art. 15 alin. 2, art. 16 alin. 1 şi 2, art. 73 alin. 1 şi 3 lit. p, rap. la art.76 alin. 1 şi 2 din Constituţie. Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 noiembrie 2013, la Tribunalul Argeş-Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale. Document: Încheiere de şedinţă 20.11.2013". Pe cetateanul in cauza oricum l-a executat, in sensul ca desi tribunalul a sesizat C.C.R., nu a mai asteptat si rezolutia acesteia cum era firesc, si i-a pronuntat verdictul negativ. Dar cel putin,  magistratii Tribunalului au sesizat ca legea in cauza contestata de cetatean, le submineaza si propria autoritate, inaintand sesizarea de neconstitutionalitate la C.C.R.

In schimb, magistratii de la Curtea de Apel Pitesti, nici macar nu au observat (de fapt, nu au dorit sa observe) in dosarele 2627/109/2012 si 2632/109/2012 cum aceeasi lege - mai exact O.U.G. nr. 1/2011 - le altereaza, le limiteaza sau le neutralizeaza propria lor independenta precum si propriile hotarari judecatoresti. Si au decis sa nu mai deranjeze C.C.R. cu astfel de maruntisuri. Paradoxal este faptul ca decizia acestora e si inutila - indiferent cum ar fi fost formulata, C.C.R. fiind deja sesizata de o alta instanta, respectiv de Tribunalul Arges. Si atunci? Despre ce independenta discutam? Despre cea in care magistratii de la o instanta solicita sa iasa de sub papucul politic - sesizand C.C.R. in acest sens, iar cei de la instanta - culmea, catalogata superioara, considera ca este perfect sa le fie limitata autoritatea in fata politicului? In mod ironic, dar tot cetatenii implicati in dosarele respective incearca sa salveze independenta Justitiei, declarand recurs Curtii de Apel, la I.C.C.J. Astfel ca urmeaza I.C.C.J. - 14.01.2014 (dosar 2627/109/2012/a1) si  I.C.C.J. - 17.01.2014 (dosar 2632/109/2012/a1). Oare, magistratii I.C.C.J. cum vor proceda? Vor dori sa iasa de sub papucul politic sau vor proceda precum cei de la Curtea de Apel Pitesti? Dar sa nu uitam nici de paradoxul creat conform  caruia oricum nu ar mai conta ceea ce decid magistratii I.C.C.J., C.C.R. fiind deja sesizata de o alta instanta pe exceptia de neconstitutionalitate a OUG 1/2011!  

Cele 2 cazuri, sunt flagrante. Primul constituie o monstra indubitabila despre cum submineaza statul functionarea Justitiei. Este evident ca din proprie initiativa, statul nu pune in executare hotarari ale Justiei indreptate contra statului, ci doar ale statului contra cetatenilor sau ale cetatenilor contra cetatenilor! Al 2-lea caz demonstreaza cum Justitia isi automutileaza din interior independenta fata de politic. Iar ambele cazuri prezinta un stat de nedrept in toata splendoarea lui, unde cetatenii sunt mereu victime! Pacat de eforturile acelor  magistrati care tot incearca sa iasa de sub talpa politica, precum si de cetatenii care sunt mereu victime ale sistemului! Acesta este statul de drept real in Romania!

In final, poate aceste realitati ajung si in atentia doamnei Victoria Nuland, trimisul S.U.A. la Bucuresti pentru a discuta consolidarea statului de drept! Cat priveste pozitia europenilor, este evident ca viitorul MCV pe Justitie, va fi tot negativ! Indiferent de gogosile  politice vandute de presedinte sau de premier, MCV se va referi tot la subminarea Justitiei de catre politic, la inexistenta statului de drept, dar si la faptul ca cetatenii romani beneficiaza de o Justitie de fatada!

Semnat: G. Olescu.  [Anul al 4-lea de procese. Pornite de la o stupiditate politica - de fapt un abuz in toata regula implinit de statul roman sub privirile C.C.R., procese derulate  pe fondul de (ne)functionare a Justitiei si a statului de drept,  exact asa cum este descrisa mai sus. Ceea ce este mai grav este faptul ca oficialii romani din orice tabara, ascund astfel de situatii, care nu sunt simple erori sau exceptii, ci o situatie generalizata in Romania].

13 comentarii:

  1. I. Decizia CCR nr.972 din 21 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecatorească şi autoritatea legiuitoare http://www.ccr.ro/files/products/D0972.pdf.

    Efectele hotărârilor judecătoreşti. Înfăptuirea justiţiei, în numele legii, are semnificaţia că actul de justiţie izvorăşte din normele legale, iar forţa lui executorie derivă tot din lege. Altfel spus, hotărârea judecătorească reprezintă un act de aplicare a legii pentru soluţionarea unui conflict de drepturi sau interese, constituind un mijloc eficient de restabilire a ordinii de drept democratice şi de eficientizare a normelor de drept substanţial. Datorită acestui fapt, hotărârea judecătorească - desemnând tocmai rezultatul activităţii judiciare - reprezintă, fără îndoială, cel mai important act al justiţiei.

    Hotărârea judecătorească, având autoritate de lucru judecat, răspunde nevoii de securitate juridică, părţile având obligaţia să se supună efectelor obligatorii ale actului jurisdicţional, fără posibilitatea de a mai pune în discuţie ceea ce s-a stabilit deja pe calea judecăţii. Prin urmare, hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă se situează în sfera actelor de autoritate publică, fiind învestită cu o eficienţă specifică de către ordinea normativă constituţională. Pe de altă parte, un efect intrinsec al hotărârii judecătoreşti îl constituie forţa executorie a acesteia, care trebuie respectată şi executată atât de către cetăţeni, cât şi de autorităţile publice.

    Or, a lipsi o hotărâre definitivă şi irevocabilă de caracterul ei executoriu reprezintă o încălcare a ordinii juridice a statului de drept şi o obstrucţionare a bunei funcţionări a justiţiei. Prin urmare, Curtea constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească şi autoritatea legiuitoare, de natură a împiedica puterea judecătorească să-şi îndeplinească atribuţiile constituţionale şi legale cu care a fost învestită.

    Procesul civil constituie activitatea desfăşurată de instanţă, părţi, organe de executare şi alte persoane sau organe care participă la înfăptuirea de către instanţele judecătoreşti a justiţiei în cauzele civile, în vederea realizării sau stabilirii drepturilor şi intereselor civile deduse judecăţii şi executării silite a hotărârilor judecătoreşti. Aşadar, procesul civil parcurge două faze: faza judiciară şi faza executorie, executarea hotărârii judecătoreşti fiind, deci, circumscrisă noţiunii de "proces".

    RăspundețiȘtergere
  2. II. Decizia CCR nr.972 din 21 noiembrie 2012 a CCR. În acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, "dreptul la un tribunal ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o decizie judiciară definitivă şi obligatorie să rămână inoperantă, în detrimentul unei părţi, într-adevăr, nu ar fi de înţeles ca art.6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale să descrie în detaliu garanţiile procedurii - echitate, publicitate şi celeritate - acordate părţilor şi să nu apere punerea în aplicare a deciziilor judiciare. [...] Executarea unei sentinţe sau a unei hotărâri, indiferent cărei jurisdicţii ar aparţine, trebuie deci considerată ca făcând parte integrantă din proces, în sensul art.6" (Hotărârea din 19 martie 1997 pronunţată în Cauza Hornsby împotriva Greciei, paragraful 40).

    "Sub acest aspect, a lipsi o hotărâre definitivă şi irevocabilă de caracterul ei executoriu reprezintă o încălcare a ordinii juridice a statului de drept şi obstrucţionarea unei bune funcţionări a justiţiei.
    Hotărârile judecătoreşti trebuie să fie respectate şi executate atât de către cetăţeni, cât şi de autorităţile publice, inclusiv de Parlamentul României. Orice altă interpretare [...] ar însemna negarea prerogativei autorităţii judecătoreşti de a înfăptui justiţia. Principiul echilibrului puterilor în stat obligă autorităţile publice cu competenţe conjuncte în realizarea aceluiaşi obiectiv constituţional să colaboreze, iar nu să se obstrucţioneze în buna lor funcţionare".

    Concluzii? Este evident ca functionarii M.Ap.N. care nu pun in aplicare hotararile irevocabile mentionate in material, incalca insasi Constitutia, obstructionand in mod vadit justitia. Probabil ca nici nu sunt constenti ca sunt pasibili de raspunderea penala. Consfintit de Decizia CCR nr.972 din 21 noiembrie 2012 a CCR.

    RăspundețiȘtergere
  3. III. Completele care au pronuntat cele 250-300 de astfel de decizii irevocabile, sunt de un profesionalism de exceptie. In motivarea hotararilor, acestea fac referiri si la existenta OUG 1/2011, ceea ce inseamna ca au studiat-o îndeajuns incat sa realizeze ca un act al puterii legislative le limiteaza independenta, in mod neconstitutional. In acest caz, magistratii au pronuntat hotararile in asa mod incat sa evite sa le fie limitata autoritatea de catre legislativ prin OUG 1/2011. Daca ar fi mentinut in plata cuantumuri ale fostelor pensii de serviciu, dar stabilite unor pentru pensii in baza L.119, hotararile ar fi devenit inutile, fiind obstructionate de legislativ prin art. 20 din anexa nr. 3 din OUG 1/2011 care permite in mod neconstitutional ca puterea legislativa sa revizuiasca orice cuantum stabilit printr-o hotarare judecatoreasca. Caz in care, instantele au fost atat de abile sa isi salveze independenta in fata legislativului, fapt pentru care au pus in plata pensii de serviciu ca drept patrimonial, si nu un cuantum al acestora - blocând astfel incercarea legislativului de a-i limitatea autoritatea.

    Justitia si-a facut datoria! Astfel ca dincolo de interesele cetatenilor, si Justitia are propriul razboi cu puterea politica. Cele 250-300 de decizii reprezinta poate mai mult victoria Justitiei care a reusit sa iasa de sub "talpa politica" impusa prin OUG 1/2011, decat a cetatenilor implicati. Cazul este clar, mai departe este problema celor 250-300 de cetateni castigatori cum actioneaza!

    RăspundețiȘtergere
  4. IV. In final, cei 250-300 de cetateni cu decizii irevocabile cu formularea stricta in genul celei afisate si nu alt tip de formulare gen, ci strict ["Mentine in plata pensia de serviciu stabilita contestatorului in baza Legii nr. 164/2001, modificata si completata si aflata in plata in luna decembrie 2010"], au drept de pensie de serviciu in baza L. 164/2001, in urma deciziilor autoritatii judecatoresti! Constitutional, legal si consfintit si de CCR. Diferente ce pot surveni si alte urmari:

    - din cadrul celor 250-300 de cetateni, aceia care nu au intentat vreo actiune in instanta pe OUG 1/2011 sau au pierdut/vor pierde o astfel de actiune, au drept de pensie si in baza OUG 1/2011. Prin urmare, cei aflati in aceasta situatie, au dreptul la 2 pensii: cea militara stabilita de autoritatea judecatoreasca, si cea in sistemul pubic stabilita de stat in baza OUG 1/2011. Este caz de normalitate deplina, in care statul de drept trebuie sa aplice si sa respecte in mod egal, atat deciziile puterii judecatoresti, cat si pe cele ale puterii legislative, fara drept de optiune pentru o putere sau alta;
    - din cadrul celor 250-300 de cetateni, aceia care au intentat actiune si pe OUG 1/2011, dar au castigat sau vor castiga in instanta si pe OUG 1/2011, vor beneficia de o singura pensie, cea de serviciu intrucat in ambele procese, instantele au stabilit/stabilesc acelasi drept de pensie;

    In situatia creata, daca statul are oameni isteti si chiar doreste sa iasa cat mai putin sifonat din incurcatura pe care el insusi a creat-o, opunand puterea legislativa contra celei judecatoresti, are urmatoarea varianta rezonabila in cazul celor 250-300: sa isi retraga toate recursurile pe OUG 1/2011 sau sa renunte la judecata, caz in care cei in cauza, raman cu drept de pensie militara si atat. In caz contrar, daca M.Ap.N. nu isi retrage recursurile si cei in cauza pierd actiunea pe OUG 1/2011, statul intra in situatia de a achita 2 pensii, intrucat in orice situatie, deciziile irevocabile sunt tot executorii.

    In sfarsit, mai este o situatie! Sunt persoane care nu au decizii irevocabile precum cea mentionata (fie nu au intentat actiune, fie au pierdut), deci nu fac parte din cei 250-300. Acestia nu au decat o singura varianta sa obtina drept de pensie de serviciu: sa castige in actiunile pe OUG 1/2011. In cazul celor care au insa astfel de decizii irevocabile, statul nu are decat o singura varianta sa intre in legalitate: sa nu mai obstructioneze autoritatea judecatoreasca si sa le puna in executare si inca urgent!

    RăspundețiȘtergere
  5. Inchei, eu! In 2 parti. P, I. In cazul celor 250-300, intrucat Justitia a sesizat ca este obstructionata prin OUG 1/2011 de politic, a reactionat in cel mai profesionist mod posibil, si a facut "misto" de politic! In sensul pozitiv, demonstrand politicului ca daca Justitia chiar vrea sa fie putere in stat, este! Directia Juridica din M.Ap.N. a inteles perfect situatia si "semnele", de aceea a pus in plata pensiile de serviciu unui grup distinct din cadrul celor 250-300! Ba mai mult, le-a returnat si toate sumele pt. perioada de "prohibitie"! E adevarat, de exemplu - eu si alti 50 de ortaci, am primit si toate sumele restante. Eu sunt constient ca nu din altruism, ci pentru ca niste oameni derutati din cadrul M.Ap.N. si constienti de puterea Justitei, sa evite cat se poate, penalul! Si atunci ce nu functioneaza? In statul de drept Made in Romania, Curtea de Conturi verifica CSP! Justitia a acordat drept de pensie de serviciu celor 250-300, insa birocratii comunisti din Curtea de Conturi care se cred putere in stat, desi snt simpli contabili - nu tin cont (inca) de Justitie, ci doar de legile politice! In acelasi timp, CSP este sub lupa penala si a Justitiei pt. neexecutarea unor decizii irevocabile. Si tot in acelasi timp, CSP aflata intre sabia Curtii de Conturi si cea penala, executa ordine "de mai sus". Care lipsesc! Adica ale ministrului Dusa, ale Guvernului, ale Parlamentului! De aceea, CSP a capatat statutul de personalitate juridica! Mai exact, i s-a „pasat”un astfel de statut sa nu fie inculpati "trantorii"! Adica CSP raspunde si pentru ce face si pentru ce face, dar ma ales pentru ce fac, si mai ales pt.ceea ce nu fac cei de deasupra institutiei! In atare context, Directia Juridica din cadrul M.Ap.N. a devenit un non-sens si poate fi si desfiintata! Nu are nicio responsabilitate in astfel de situatii si desi se subordoneaza Directiei pt. Relatia cu Parlamentul, totul este o fictiune! Mai exact, madam' Otilia Sava, mare sefa la Directia pt. Relatia cu Parlamentul, are un rol decorativ in Relatia cu Parlamentul, si nici nu se agita sa aiba o altfel de relatie. Sau se agita, dar nu o baga nimeni in seama in Parlament! Caz in care, se inchide cercul vicios!

    Marul otravit tine de nefunctionarea statului de drept! In M.Ap.N., dar si in orice este legat de stat, Justitia este obstructionata de politic via Curtea de Conturi. In acelasi timp apare si o consecinta: oameni nevinovati din sistem, vor infunda puscaria pt. neexecutarea hotararilor Justitiei! Asa incat cheia este la politic care are posibilitatea sa ii dezmeticeasca pe cei de la Curtea de Conturi asupra faptului ca nu se subordoneaza doar Codului Fiscal, ci si hotararilor Justiei! Cu alte cuvinte, daca M.Ap.N. nu intenteaza proces Curtii de Conturi pt. obstructionarea Justitiei - adica in penal, ministerul va cadea mereu "la mijloc"! Aici apare si o alta analogie, intre Curtea de Conturi si Ministerul Finantelor! Ati auzit de acel Gherghina - atat de controversat de la MF? Dar de Chitoiu? Ei uite, ei probabil sunt experti la cifre, dar asupra Codului Fiscal pe care il gestioneaza, sunt atat de "idioti", si imi asum raspunderea, incat nu realizeaza ca in singura lege pe care (probabil) o cunosc, in cazul militarilor, 2 grupe diferite de munca, au aceeasi majorare de punctaj! Adica, cele 2 grupe diferite de munca pt.militari (CONDITII SPECIALE si ALTE CONDITII), devin diferite numai teoretic si in L. 263/2010 (a pensiilor unitare), unde din cauza Codului Fiscal, sunt tratate financiar, identic! De aceea consider ca atat functionarii Curtii de Conturi, cat si ai MF, trebuie dezmeticiti in foc incrucisat, atat de politic, cat si de Justitie, dar mai ales de „victimele lor” verificate fiscal, si cat mai urgent, incat sa observe si respectivii functionari ca in Romania mai exista si alte legi si alte puteri in stat in fata carora sa fie facuti responsabili, administrativ si penal, si pentru incompetenta lor si pentru lipsa lor de responsabilitate.

    RăspundețiȘtergere
  6. Dar in cazul celor de fata, nu mai este deja lupta noastra, ci a CSP, a Directiei Juridice a M.Ap.N. (si pt. Relatia cu Parlamentul - daca nu e doar de "fatada"), a ministrului, este (i)responsabilitea Guvernului sau (i)responsabilitea Parlamentului. Noi nu vrem decat ca ceea ce ne-a acordat Justitia, sa fie demonstrat de politic si de stat – mai exact vrem sa vedem si noi ca Justitia chiar este putere in stat, singura dovada si cea mai simpla, fiind ca M.Ap.N. sa puna in aplicare hotararile Justitiei! Mai depate, este problema intre institutii si puterile in stat, cine pe cine arunca responsabilitatea, dar si cine raspunde sau cine disimuleaza raspunderea sau care putere in stat obstructioneaza o alta putere! Noi am fost "sfasiati" suficient, incat sa mai purtam si grija (i) responsabilitatile altora. Ceea am avut de demonstrat, am demonstrat!

    Daca este sa fie o concluzie finala a ceea ce s-a intamplat la Arges? Din puzzle rezulta ca elitele din Justitie si-au facut pe deplin datoria in a lupta si demonstra ca Justitia este putere in stat. Nu trebuie sa fim naivi incat sa credem ca la varful Justitiei nu s-a dorit o lectie contra politicului! Cum nu trebuie sa fim naivi sa credem ca elitele militare – de acolo de sus, nu si-au dat acordul pentru o astfel de lectie!

    De aceea s-a intamplat ce s-a intamplat la Arges! Asadar, nimic nu a fost (si nu este) intamplator! Iar noi, aceia pe care s-a facut „experimentul” pozitiv – pozitiv inclusiv pentru noi, ar trebui sa multumim acelor elite! Si sa intelegem ca in puzle avem si noi - rolul nostru (secundar, dar in anumite faze acesta poate deveni vital) – deci sa luptam pana capat, alaturi de elitele Justitiei si de cele militare!

    Finish!

    RăspundețiȘtergere
  7. Nimeni nu vrea sa comenteze alegatiile unui nespecialist in drept despre justitie.Este cs si cim un jurist ar da lectii despre cum executa vanatorii de munte o ambuscada.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Hotărârea judecătorească fiind înzestrată cu autoritate de lucru judecat, răspunde nevoii de securitate juridică, părţile având obligaţia să se supună efectelor obligatorii ale actului jurisdicţional, fără posibilitatea de a mai pune în discuţie ceea ce s-a tranşat deja pe calea judecăţii. Prin urmare, hotărârea judecătorească produce efecte din momentul pronunţării, iar, după rămânerea irevocabilă, ea se situează în sfera actelor de autoritate publică, fiind învestită cu o eficienţă specifică de către ordinea normativă constituţională. Pe de altă parte, un efect intrinsec al hotărârii judecătoreşti îl constituie forţa executorie a acesteia, care trebuie respectată şi executată atât de către cetăţeni, cât şi de autorităţile publice. Or, a lipsi o hotărâre definitivă şi irevocabilă de caracterul ei executoriu, reprezintă o încălcare a ordinii juridice a statului de drept şi o obstrucţionare a bunei funcţionări a justiţiei.

      Ștergere
    2. Hotararea este executorie in cazul de fata cat timp se mentine cadrul juridic in baza caruia a fost data.
      Daca ar fi cum zici ar insemna ca pensia stabilita de instanta sa ramana asa chiar daca se da o noua lege a pensiilor militare.
      Chiar si revizuirea este o alta situatie juridica, diferita de recalulare a stabilit ICCJ

      Ștergere
    3. 1. Chiar iti place sa pierzi vremea? Hotararea este executorie, cat timp este imprescriptibila! O hotarare este imprescriptibila cat timp este in vigoare cadrul juridic care a stat la baza emiterii ei, in cazul de fata L. 119. Iar L. 119 este in vigoare. Hotararea va ramane executorie si dupa abrogarea L. 119, insa opereaza doar pana la abrogarea L. 119. Adica CSP va plati pensii in baza L. 164 de la 01.01.2011 pana cand va aparea o noua lege a pensiilor militare si va returna si toate diferentele.

      2. Multumim pt. consultanta, dar nu bate cu ceea ce au stabilit deja avocatii nostri! De comun acord cu 3 executori judecatoresti Azi! Hotararile se pun in aplicare prin executarea silita a CPS.

      3. Daca e ceva ce nu stiu cei 250-300 de colegi, si au nevoie de detalii:
      - executarea silita se efectueaza individual;
      - executarea silita se efectueaza prin executor din Bucuresti, si cel mai indicat din sectorul unde isi are sediul executatul, in cazul de fata sect. 6;
      - executorii nu sunt interesati de povesti nemuritoare despre justitie, ci pun in executare exact ce scrie in decizia judecatoreasca.

      Toate detaliile de mai sus au fost acordate azi pe teren, cu avocati si executori autentici, nu din imaginatie. In concluzie, cine isi cunoaste interesul procedeaza cum a fost invatat de oamenii justitiei autentici, nu de catre mine sau mai rau de catre anonimii de pe boguri sau la radio Huhurez!
      -I

      Ștergere
    4. Printr-o simpla contestatie la executarea silita, promovata de CSP a MApN, orice instanta din Bucuresti il trimite la plimbare pe executorul care se prezinta cu o hotarâre care are temei juridic o lege abrogata de noua lege a pensiilor.
      In cel mai rau caz CPS ar obtine suspendarea executarii silite pâna se judeca recursul de la CA Pitesti la contestatia de revizuire a pensiei stabilite prin hotarâre judecatoreasca.

      Ștergere
    5. Huhu Rez. Deja le-ai ametit complet! Amesteci 2 procese, legi decizia irevocabila dintr-un proces pe o cauza, de decizia irevocabila de alt proces pe alta cauza. Mai bine descarca decizia din dreapta sus si mergi la un executor judecatoresc. Te va consilia astfel: decizia este executorie. Decizia nu mai poate fi desfiintata prin nicio cale de atac. CPS poate formula contestatie la executare, are acest drept. Iar orice instanta nu poate sa constate decat ca executorul pune in executare o decizie irevocabila si atat. In cazul executarii silite, nicio instanta nu are dreptul si nici posibilitatea sa desfiinteze o decizie irevocabila a altei instante, indiferent ce scrie in aceasta. Instantele nu pot sa constate decat ca un executor judecatoresc isi indeplineste atributiile si pune in executare o decizie irevocabila. Celalte sunt povesti juridice comuniste.

      Mai bine citeste mai jos! Daca se confirma, abia acum intra M.Ap.N. in legalitate. Si se incheie o intreaga tevatura asa cum era normal sa se incheie de cca. un an!

      Ștergere
  8. Interesant! A vizitat Romania, doamna V. Nuland, care a si plecat! Iar cativa rezervisti din Arges cu decizii conforme cu cea din material din dreapta-sus, au constatat ca in aceasta luna, au in cont sume mult mai mari decat in baza L. 241/2013. Documente justificatoare? Lipsesc! Normal, termen scurt, operatori cu propriul ritm. Dar nici la Grupul C. de Arges-Muscel, nu au fost introduse sumele concomitent. Si nici documentele justificatoare! Tot curg din octombrie, luna de luna! Dar calculele insumeaza ca li s-au platit toate diferentele rezultate intre L. 164/2001 si L. 119/2010. Iar documentele justificatoare au fost emise doar la cerere, doar "la cerere"! Ceea ce confirma, la unison, ca M.Ap.N. respecta deciziile Justitiei, doar daca e luat "la bani ceva mai marunti"! Adica, confirma orice, dar numai la cerere si in baza deciziilor Justitiei! Informatia cu privire la cei cu decizii irevocabile precum cea din dreapta-sus, provine de "pe surse". Oare, sa fie adevarata? Provine "de pe surse" (adica de la cei care nu au mai ajuns la termen in procese pe OUG 1/2011 sau au pierdut)! Daca informatia e reala, inseamna ca SUA nu este stat democratic doar cu numele!

    RăspundețiȘtergere

Acest blog nu este destinat pentru rating, ci sustinerii drepturilor militarilor de cariera, activi si in rezerva. Fiind vorba de o categorie profesionala ignorata si persecutata atat legislativ, cat si politic - in mod continuu incepand cu anul 2011, comentariile indecente nu isi au rostul!