luni, 4 noiembrie 2013

Carta Alba a Apararii: 60% dintre echipamentele armatei sunt nefunctionale! Sa urmeze inlocuirea pustilor de asalt cu furci si coase, a tunurilor cu catapulte si a avioanelor de lupta cu zmee?

Viitoarea dotare a Trupelor de Uscat
Un fel de prolog. Militarii de cariera sunt frapati cu siguranta de imaginea publica a Armatei Romane din ultimii ani, imagine din ce in ce mai alterata de elemente nespecifice unei armate profesioniste. Desi populatia acorda o incredere ridicata Armatei Romane, prestatia politicienilor si subfinantarea au reusit sa induca in randul populatiei imaginea unei armate anexata diverselor festivitati sau ceremoniale, un fel de "valet de casa" bun la toate. Astfel, regasim armata ca "ajutor" in sprijinul diverselor "bucatarii" politice prin coparticiparea la festivitati cu iz de "fasole cu carnati" impartita prin parcuri sau cu alte ocazii. Mai regasim armata pe post de "ajutor preotesc" la diverse ceremoniale funerare in care personalitati civile sunt inhumate cu onoruri militare, iar militarii - cu onoruri civile!  In sfarsit, mai regasim armata intonand diverse imnuri si marsuri in locuri publice, spre exasperarea noilor generatii "hip-hop", a manelistilor, dar si a unor locuitori  obisnuiti care apreciaza mai mult respectarea linistii publice si absenta poluarii fonice decat marsurile vitejesti intonate in vant de vreo fanfara militara. 

Partea I. Pe acest fond, Carta Alba a Apararii trage un semnal de alarma catre politicieni si opinia publica prin care avertizeaza ca Armata Romaniei se afla 60% pe butuci din punct de vedere al capabilitatilor sale militare si ca nu mai tine doar cu marsuri intonate prin parcuri, depuneri de coroane si cu prepararea "fasolei cu carnati". Probabil ca in realitate procentele de 60% sunt si mai mari, tinand cont de faptul ca in armata exista un vechi obicei al "cosmetizarii" rapoartelor. Cu toate ca documentul trage un semnal grav de alarma in urma caruia politicenii ar trebui sa nu doarma noaptea linistiti, acestia bat campii in continuare cu povestiri televizate legate de guvernare, importanta stragica a Romaniei, rolul in NATO, scutul de la Deveselu de parca o componenta dintr-un intreg sistem ar suplini lipsa a 60% din dotarea armatei (despre scut, rusii afirma ca oricum e un fel de svaiter in fata rachetelor lor Iskander), s.a.m.d., in loc sa constientizeze faptul ca fara un buget adecvat, Armata Romaniei se indreapta vertiginos catre imaginea unei ostiri din Evul Mediu aterizata intre armatele secolului XXI. 



Vulnerabilitati principale mentionate in Carta Alba a Apararii:

Privind cadrul legislativ:
- A fost dezvoltat cu incoerențe, riscand sa devina inadecvat situatiei actuale si impopriu desfasurarii procesului de modernizare a sistemului militar;
- Diverse acte normative au fost adoptate pentru rezolvarea unor probleme conjuncturale sau punctuale, cu efecte negative pe termen mediu si lung;

Modernizarea artileriei in viitor
Privind structura de forte a Armatei:
- Structura a Armatei Romaniei este in unele parti, dezechilibrata, organizata uneori pe criterii de circumstanta si consumatoare de resurse;

- Structura Armatei, inclusiv sistemul de comanda si control nu mai raspund, in ansamblu, nevoilor actuale ale misiunii si nu sunt compatibile cu structurile de conducere ale celorlalte state membre UE si NATO;

- Structura de forte a Armatei Romane s-a redus drastic, de la 330.000 de militari in anul 1990, la 90.000 in prezent, numarul maxim de posturi finantate de la bugetul de stat fiind de aproximativ 82.000. Procesul nu a fost sustinut de alocarea constanta a resurselor necesare modernizarii si inzestrarii, fapt care a condus la scaderea graduala a capacitatii de lupta si interventie pana la un nivel critic;


Privinta capacitatea operationala a fortelor. Aceasta este redusa, fiind afectata grav, atat de starea de operativitate a tehnicii, cat si de nivelul de instruire, astfel:
- Echipamentele majore sunt nefunctionale in proportie de 60%, cu tendinte de agravare a situatiei;

Aviatia romana in curand
- Ca urmare a subfinantarii mantenantei, starea de operativitate a tehnicii de aviatie si de aparare aeriana cu baza la sol a atins un prag critic. Acelasi trend se manifesta si la tehnica specifica Fortelor Terestre si la unele tipuri si clase de nave din inzestrarea Fortelor Navale;
- Asigurarea materiala a instructiei si echipamentul individual sunt improprii, reglementate defectuos si cu un grad de asigurare sub necesar;
- Nivelul de pregatire a fortelor destinate servicului de lupta este mentinut sub dificultate la standard NATO si prezinta vulnerabilitati, in special in ceea ce priveste reactia impotriva aeronavelor care utilizeaza neautorizat spatiul aerian national si comun NATO si in cresterea numarului de catastrofe aviatice;
- Obiectivele asumate fata de NATO nu sunt indeplinite la standardele cerute;
In privinta infrastructurii militare (cazarmi, infrastructura), aceasta prezinta un nivel ridicat de risc pentru desfasurarea in conditii de siguranta a activitatilor curente.

Documentul afirma intr-un final ca bugetul Ministerul Apararii are nevoie de o suplimentare graduala cu 0.3% din PIB anual pana la nivelul de 2% din PIB.


Partea a II-a. Asa per ansamblu, ceea ce prezinta Carta Alba a Apararii despre Armata Romaniei, este sintetizat la fel de bine si intr-un binecunoscut roman scris de Camil Petrescu din care rezulta ca ceea ce se intampla acum Armatei Romane nici macar nu este pentru prima data.

"In primavara anului 1916, ca sublocotenent proaspat, intaia data concentrat, luasem parte, cu un regiment de infanterie din capitala, la fortificarea vaii Prahovei, intre Busteni si Predeal. Niste santulete ca pentru scurgere de apa, acoperite ici si colo cu ramuri si frunzis, intarite cu pamant ca de un lat de mana, erau botezate de noi transee si aparau un front de vreo zece kilometri.

In fata lor, cateva dreptunghiuri de retele si "gropi de lup" erau menite sa sporeasca fortificatiile noastre. Toate capetele acestea de transee, risipite ici-colo, supraveghind soseaua (?) de pe boturi de deal, nu faceau, puse cap la cap, un kilometru. Zece porci tiganesti, cu boturi puternice, ar fi ramat, intr-o jumatate de zi, toate intariturile de pe valea Prahovei, cu retele de sarma si cu "gropi de lup" cu tot. (Gropile astea de lup erau niste gropi cat cele pe care le fac, jucandu-se, copiii in nisip, iar in fund aveau batut cate un mic tarus, ascutit apoi ca o teapa in sus.) Dupa socotelile Marelui stat-major roman din 1916 - adica din timpul bataliei de la Verdun - dusmanul care venea la atac avea sa calce, din nebagare de seama, in aceste gropi si sa se impunga in tepi, fie in talpa, fie in spate. Despre "valea fortificata" a Prahovei vorbea cu respect toata tara: Parlamentul, partidele politice si presa. Ca sa nu poata fi vazute din tren aceste realizari misterioase, vagoanele nu circulau decat cu perdelele trase, sau, daca nu erau perdele, cu geamurile manjite cu vopsea alba, iar de la Sinaia, pe fiecare culoar, erau santinele cu baioneta la arma. La 10 mai, in acelasi an, eram mutat in regimentul XX, care, de un an si mai bine, se gasea pe frontiera, deasupra Dambovicioarei in munti, tot pentru acoperire si fortificatii. Aci, aceeasi gluma: cateva sute de metri de transee-jucarii erau menite sa ilustreze principiile tactice ale armatei romane de neinvins. Frontul de acoperire al batalionului nostru se intindea pe vreo zece-cincisprezece kilometri de frontiera, catre vama Giuvala in dreapta, iar spre stanga pana la domul alb, de piatra, al culmii Piatra Craiului. Noi "fortificasem" insa, cu trei sute de metri de transee, ca mai sus, dar fara gropi de lup, numai batatura de iarba verde dintre casuta care ne slujea de popota si casuta unde locuia comandantul de batalion. Fireste ca daca vreun nefericit s-ar fi ratacit pe aci "sa vada" intariturile noastre, ar fi fost arestat si probabil executat ca un spion.
In realitate, vremea se trecea cu instructie intr-o poiana mai marisoara, cu asalturi eroice, care nu erau departe de jocurile de copii din mahalaua Oborului, cand ne imparteam in romani si turci, si navaleam urland unii intr-altii. Stiu bine ca in acest timp se dadeau asigurari in Parlamentul tarii ca "suntem bine pregatiti", ca in doi ani de neutralitate "armamentul a fost pus la punct", iar anumite persoane isi luau raspunderea afirmarii ca suntem gata "pana la ultimul nasture, pana la ultimul cartus", iar cu stiinta luptei pana la cucerirea oricarei pozitii, fie ea socotita ca inexpugnabila".

In loc de epilog. Asa, si? Doar nu ne asteptam ca in urma semnalului de alarma tras de Carta Alba a Apararii sa se intample vreun miracol in ceea ce priveste inzestrarea si dotarea Armatei Romane? Ba tinand cont de referirile la activitatea de personal din armata, politicienii ar fi capabili mai degraba sa reduca inca 3/4 din efective, pastrand eventual un batalion de distribuit "fasole cu carnati", unul de depunere coroane si unul de muzica militara. 

6 comentarii:

  1. Nici măcar acel 40%, funcțional încă, din echipamentele armatei nu e de prea mare folos in caz de nevoie.
    Proiectile de artilerie, și reactive, rachete pentru aviație, aa, navale, torpile, mine, chiar și muniții de infanterie sunt în cantități foarte reduse, Industria de apărare nu mai produce, importuri nu se mai fac iar stocurile încă existente expiră în ritm rapid. Ferească Dumnezeu de un conflict real, ne vom lupta cu baioneta.

    RăspundețiȘtergere
  2. Eu tin legatura cu foarte multi militari in activitate, cu care ma intalnesc periodic la diferite actiuni sociale sau sportive.
    Credeti-ma, sunt constienti de dezastru, DAR II DOARE-N COT !!!
    Stiti ce imi spun: "Nu ma intereseaza, eu sunt multumit ca imi dau astia solda la timp !!!"
    Asadar, cheia problemei nu se afla la civili, ci chiar la militari.
    Cand ati citit ultima oara ca nu stiu ce comandant (mare sau mic in grad), de la nu stiu ce structura (mare sau mica) si-a dat demisia in semn de protest fata de lipsurile din armata ?!
    Cand tu raspunzi unui petent folosind sintagma "ministerul apararii generale" si cand un subofiter de la un centru militar iti falsifica functia iar seful lui spune ca totul este in regula, CE ARMATA VRETI SA AVEM ?!
    Inainte se afirma ca armata este parte integranta a poporului. Adica, pentru mine, cum ne erau conducatorii si cetatenii obisnuiti, asa eram si noi, militarii.
    Si acum este la fel !
    Conducatori mincinosi, corupti si hoti, generali mincinosi, corupti si hoti !
    Cetateni hoti, lenesi si inculti, militari hoti, lenesi si inculti !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si eu ma intalnesc periodic cu militari activi. Ceea ce afirmati se refera probabil la o categorie de militari care nu prea resimte uzura in serviciul militar si atunci au motive sa ii "doara in cot". Am intalnit optica aceasta la militari din SMFT, SMG sau CMJ. La trupe unde uzura fizica isi spune deja cuvantul, optica este insa diferita. Eu am ramas surprins la ultimele intalniri cu militari in activitate unde cei in cauza erau mai interesati de pensii militare decat multi dintre noi. Cunosc o unitate operationala unde cca. 20-25% dintre militari nu numai ca nu mai reusesc sa treaca baremele medicale si fizice pentru a executa misiuni in teatre, dar se chinuie si in serviciul de zi cu zi. Si nu are unul (inca) 50 de ani.

      Ștergere
  3. Societatea civilă ne îndeamnă la acțiune !


    ”Militarii portughezi au coloană vertebrală”
    Astfel peste o sută de militari activi în civil au protestat la Lisabona împotriva anunțatelor reduceri bugetare în sectorul de apărare. Și se anunță mitinguri mult mai ample ale militarilor rezerviști.
    Protestul a fost bineînteles unul foarte calm și civilizat, dar ideea din spatele lui este foarte clară: totul are o limită, iar apararea este foarte importantă, atât pentru siguranța țării cât și pentru economia ei. Bineînteles că acest protest este foarte aproape de neconstituționalitate, dar a fost făcut cu destulă minte astfel încât să nu sperie pe nimeni, mai ales dacă ne aducem aminte de istoria nu foarte îndepărtată a Portugaliei.
    Această știre nu ar prezenta mare interes, dacă nu am privi-o în contextul distrugerii generalizate a Armatei Române, iar deocamdată nu am văzut militari romani protestând în vreun fel pentru pierderea efectiv totală a capacității de luptă sau pentru distrugerea industriei naționale de apărare.
    OK ,veți spune, militarii nu au voie sa protesteze! Greșit, v-aș răspunde, militarii nu au voie să participe la mitinguri de sorginte politică, însă nici o lege din Romania nu-i impiedică să se manifeste în cadrul unor procesiuni religioase, sau să se ducă la un meci de fotbal încolonati…
    Acum nu mă aștept ca militarii români activi să participe la o astfel de demonstrație, deși o delegație a ofițerilor și subofițerilor s-ar putea prezenta în fata comisiei parlamentare pentru apărare, dar haideși să trecem și peste asta, pentru că oful meu este altul și este o durere surdă și foarte pronunțată…
    Până acum am evitat cu obsitnație să aduc acest lucru în dezbatere, deși am discutat aceste lucruri cu sindicatul rezerviștilor din România, numai că s-au făcut că plouă.
    Mai țineti minte când pensiile anumitor militari au fost micșorate?! Ei bine, toată suflarea rezerviștilor s-a mobilizat, au urmat acțiuni de stradă, proteste, interviuri, etc, etc. Lucruri de altfel perfect normale, oamenii aceia aveau dreptate din toate punctele de vedere, numai că…

    RăspundețiȘtergere
  4. Așa cum au ieșit în stradă pentru propriul lor interes material, mă întreb de ce sutele de mii de rezerviști ai Armatei, Jandarmeriei, Poliției, Servicilor Secrete, nu ies în stradă și pentru a protesta împotriva dezastrului din sectorul de apărare, de ce nu protestează împotriva politizării Armatei și a altor structuri de forță, de ce nu protestează împotriva distrugerii efective a dotării Armatei, a distrugerii industriei naționale de apărare?!
    Foarte bine, militarii activi trebuie să-și vadă de ale lor și să stea în cazărmi, dar rezerviștii?! Pai cine știe mai bine starea dezastruoasă a dotării Armatei, a politizării structurilor de siguranță națională romanesti, decât cei care au lucrat acolo, cei care le-au condus?! Bineînțeles ca odată ieșiti din sistem nu mai au acces la informații, în aceeeași măsură ca atunci cand erau activi, dar încă știu despre ce este vorba, au prieteni și subalterni cu care sunt în relații de prietenie și cel mai important, sunt în afara sferei de influență a guvernului, fiind neșantajabili. Pentru că până la urmă ce ar putea sa le facă, să le taie pensile din nou?! Nu prea cred. Așa cum s-a vazut deja în cazul Roșiei Montana guvernanții noștri sunt lași și știu de frica mulțimii și marșurilor de protest.
    Practic nimeni nu mai are ce să le facă, sunt civili și pensionari, au deja o vârsta, varstă care ar trebui să-i facă curajoși, să-i facă să se gândească la viitorul nepoților lor și al Țării pe care au jurat s-o apere de inamicii din afara și din interiorul său…
    Pentru că odată ce ai fost ofițer sau subofițer în armată sau jandarmerie, juramântul militar nu s-a “dizolvat” odată ce ai fost lăsat la vatră, nu ai devenit civil, că doar de aceea ai pensie de ofițer pentru ca ești încă ofițer, de aceea ai încă dreptul să porți uniformă și atunci de ce această masă foarte mare, numeric vorbind, nu a ieșit în stradă să protesteze, să le arunce în ochi guvernanților minciunile îndrugate prin presă, de ce nu pune presiune pe politic pentru a salva capacitatea de apărare a Țării?!
    Au ieșit în stradă când li s-au tăiat pensile, era dreptul lor, dar de ce nu ies în stradă când instituția pe care au slujit-o și care a făcut din ei oameni este atacată de maidanezi și tomberonezi?! De ce corpul ofițerilor în rezervă nu-și apără Armata și Țara?! De ce corpul subofițerilor, baza Armatei, nu-și face datoria față de Țară și Armată?! Cine-i oprește să iasă săptamânal în stradă, să picheteze Parlamentul și MApN-ul, să arate în presă halul în care a ajuns Armata, servicile secrete, industria de apărare?!
    În Statele Unite ofițerii sunt ofițeri până când Dumnezeu îi cheama la El! Știm cu toții ce lobby are, de exemplu, USMC în Congres -cea mai influentă ramură militară americană, prin foștii săi militari, știm cu toții ce sprijin are întreaga structură de forțe americană, civilă și militară, de la politicienii care au facut parte în tinerețe din această structură… Practic ca să tai din bugetul Pentagonului un cent trebuie sa te iei de gât cu jumătate din Congres, fiecare apărându-și branșa în care a activat, păcat că militari noștri nu i-au exemplul de la colegii lor americani.
    http://www.rumaniamilitary.ro/editorial-militari-portughezi-au-coloana-vertebrala#more-21359

    RăspundețiȘtergere
  5. Domnilor rezervisti

    Nu stiu daca trebuie sau putem sa ii blamam pe colegii inca in activitate pentru ca nu demisioneaza ca forma de protest.
    Sunt sigur ca știți cu toții cu câtă "căldură" sunt așteptați foștii militari în societatea civila, iar sintagma bochisto-basistă privitoare la cuantumul pensiilor militare ne urmărește permanent în contactele cu civilii și contribuie din plin la excluderea noastră de pe listele angajatorilor...
    Nu cred ca este corect din partea noastră sa le cerem sa își dea demisia în semn de protest atâta timp cât perspectivele ulterioare de integrare în viata civila sunt deloc îmbucurătoare.

    RăspundețiȘtergere

Acest blog nu este destinat pentru rating, ci sustinerii drepturilor militarilor de cariera, activi si in rezerva. Fiind vorba de o categorie profesionala ignorata si persecutata atat legislativ, cat si politic - in mod continuu incepand cu anul 2011, comentariile indecente nu isi au rostul! Rugam a nu lua in seama comentariile unor useri precum Cezar sau Adrian (Bontas), intrucat au probleme grave la mansarda!