luni, 14 octombrie 2013

M.Ap.N. admite faptul ca desfiintarea pensiilor militare afecteaza Rezerva Armatei! Nu cumva acest element reprezinta si o subminare a sigurantei nationale?




Legea nr. 51/1991 (a sigurantei nationale), Art. 3: Constituie amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei urmatoarele: 

f) subminarea, sabotajul sau orice alte actiuni care au ca scop inlaturarea prin forta a institutiilor democratice ale statului ori care aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani sau pot aduce atingere capacitatii de aparare ori altor asemenea interese ale tarii, precum si actele de distrugere, degradare ori aducere in stare de neintrebuintare a structurilor necesare bunei desfasurari a vietii social-economice sau apararii nationale

Date preliminare. 

In anii de trista amintire 2011-2012 (de parca 2013 ar fi altfel), ofiterii din Elita Rezervei Armatei, trecand peste problemele de ordin personal legate de situatia profund nedemocratica prin care statul roman a desfiintat pensiile militare de serviciu, si-au indeplinit si o datorie profesionala si au avertizat C.S.AT. si  M.Ap.N. si despre o altfel de consecinta si inca extrem de grava a desfiintarii pensiilor militare: aceea ca desfiintarea pensiilor de serviciu constituie amenintare la insasi siguranta nationala a Romaniei.  


Un coleg de-al nostru, unul dintre din ce in ce mai putinii rezervisti  care nu doresc sa se resemneze si sa ingenuncheze in lupta contra sistemului, a primit de la M.Ap.N. un raspuns in urma unei petitii care contine cateva elemente stupefiante. Raspunsul este adresat ca urmare a abordarii unei problematici mai complexe. Analizat punct cu punct, apar 2 elemente care se disting: unul care vizeaza niste explicatii halucinante privind avansarile ilegale dintre anii 2010-2102, dar si un element din care rezulta ca M.Ap.N. admite ca desfintarea pensiilor militare aduce deja atingere capacitatii de aparare a a armatei. Ori, in baza legii sigurantei nationale, orice actiune care aduce atingere capacitatii de aparare a Romaniei, este considerata ca amenintare la adresa sigurantei nationale, fiind similara actelor de sabotaj si subminare. Vom detalia acest al 2-lea element. 

Militarii de cariera cunosc cu precizie ca in toate structurile operationale, la un moment dat varsta poate constitui un impediment major pentru indeplinirea misiunilor de lupta. Luam un exemplu. Un batalion intra in actiune avand la subunitatile de lupta, o parte dintre ofiteri si subofiteri/maistri militari cu varste de 55-60 de ani, idem in statul major. Acel batalion unde fiecare militar, de la comandant la soldat poarta echipament si armament individual in greutate de 35-45 kg, este nevoit sa parcurga im mars o distanta de 75 km, iarna, apoi sa intre si in lupta. Rezultatul este mai mult decat evident! Din acest motiv, in vederea integrarii in NATO, Legea nr. 80/1995 a impus limite de varsta in grade astfel incat fiecare sa fie inlocuit la depasirea limitei de uzura cauzata de varsta. Aceste limite de varsta sunt absolut necesare intr-o unitate operationala! O unitate operationala devine cu atat mai putin eficienta in campul tactic cu cat media de varsta a personalului devine mai avansata. 

Legea nr. 80/1995 avea sa rezolve astfel de situatie.  Astfel, sublocotenentul urma sa fie inlocuit la maxim 35 de ani varsta de un alt slt. mai tanar, un capitan urma sa fie inlocuit cu un altul mai tanar la maxim 42 de ani varsta, un locotenent-colonel urma sa fie inlocuit la maxim 53 de ani cu un altul mai tanar si tot asa. La subofiteri si maistri-militari, situatia este identica. Legat de aceasta situatie, trebuie adus aminte si faptul ca spre deosebire de vechea structura comunista a armatei unde oricine putea fi avansat oricum (stim ca se spunea la inceperea procedurilor de aderare ca armata romana avea la un moment dat mai multi colonei decat caporali), noua organizare standard NATO a armatei a impus o asemenea piramida a gradelor astfel incat gradele superioare sa fie mereu mai putine decat cele inferioare, astfel incat la un moment dat raportul grad superior vs. grad imediat inferior a fost stabilit la 1:3 la ofiteri si in raport de 1:2 la subofiteri/maistri militari. In aceste conditii, pentru a pastra randamentul in lupta al trupelor, au aparut 2 optiuni: fie inlocuirea prin avansare a personalului la depasirea limitei de uzura provocata de o anumita varsta, fie prin plecarea din sistem prin pensionare. Este evident ca in conditiile existentei unei piramide a gradelor - intemeiate si perfect naturale,  niciodata nu pot exista functii suficiente pentru avansarea tuturor ofiterilor si subofiterilor la grade superioare, caz in care cca. 2/3 din ofiteri si 1/2 din subofiteri urmau sa fie inlocuiti periodic la atingerea limitei de varsta in grad, prin trecerea in rezerva. De aceea a aparut si Legea nr. 164/2001 a pensiilor militare de stat - aceasta fiind o necesitate a pastrarii intacte a capacitatii combative a armatei, si nicidecum un privilegiu. 

Subminarea sigurantei nationale a Romaniei prin desfiintarea pensiilor militare, se rasfrange in egala masura atat asupra componentei active a armatei, cat si a componentei de rezerva a acesteia. Dupa desfiintarea pensiilor militare de stat, piramida gradelor a ramas identica si asa va ramane cat timp Romania face parte din NATO. Neputand exista functii suficiente pentru a fi avansati toti cei care si-ar fi depasit limita de varsta si de randament intr-o anume functie, legiuitorii au ales o optiune care reintoarce armata romana in epoca comunista: au desfiintat limitele de varsta in grade prin Legea nr. 53/2011

Va readucem aminte limitele de varsta in diferitele grade impuse de Legea nr. 80/1995 (cele 2 articole sunt abrogate actualmente prin Legea nr. 53/2011)

ART. 92^1
 În Ministerul Apărării Naţionale limitele de vârstă în grad, în ani, până la care 
ofiţerii pot fi menţinuţi în activitate, precum şi în cele 3 clase de evidenţă, în rezervă, 
sunt:
 a) pentru sublocotenent şi aspirant:
 - în activitate - 35
 - în rezervă - clasele I, a II-a şi a III-a - 35, 45, 50
 b) pentru locotenent:
 - în activitate - 38
 - în rezervă - clasele I, a II-a şi a III-a - 35, 40, 50
 c) pentru căpitan:
 - în activitate - 42
 - în rezervă - clasele I, a II-a şi a III-a - 42, 50, 55
 d) pentru maior şi locotenent-comandor:
 - în activitate - 47
 - în rezervă - clasele I, a II-a şi a III-a - 45, 50, 55
 e) pentru locotenent-colonel şi căpitan-comandor:
 - în activitate - 53
 - în rezervă - clasele I, a II-a şi a III-a - 50, 55, 60
 f) pentru colonel şi comandor:
 - în activitate - 55
 - în rezervă - clasele I, a II-a şi a III-a - 50, 55, 60
 g) pentru general de brigadă - cu o stea, general de flotilă aeriană - cu o 
stea şi contraamiral de flotilă - cu o stea:
 - în activitate - 56
 - în rezervă - clasele I, a II-a şi a III-a -, -, 60
 h) pentru general maior - cu două stele, contraamiral - cu două stele:
 - în activitate - 57
 - în rezervă - clasa a III-a - 62
 i) pentru general locotenent - cu trei stele, viceamiral - cu trei stele:
 - în activitate - 58
 - în rezervă - clasa a III-a - 62
 j) pentru general - cu patru stele, amiral - cu patru stele:
 - în activitate - 59

 - în rezervă - clasa a III-a - 64.

ART. 93^1
 În Ministerul Apărării Naţionale limitele de vârstă în grad, în ani, până la care 
maiştrii militari şi subofiţerii pot fi menţinuţi în activitate, precum şi în cele 3 clase 
de evidenţă, în rezervă, sunt:
 a) pentru maistru militar clasa a V-a şi sergent:
 - în activitate - 37
 - în rezervă - clasele I, a II-a şi a III-a - 35, 45, 50
 b) pentru maistru militar clasa a IV-a şi sergent major:
 - în activitate - 38
 - în rezervă - clasele I, a II-a şi a III-a - 35, 45, 50
 c) pentru maistru militar clasa a III-a şi plutonier:
 - în activitate - 42
 - în rezervă - clasele I, a II-a şi a III-a - 42, 50, 55
 d) pentru maistru militar clasa a II-a şi plutonier-major:
 - în activitate - 47
 - în rezervă - clasele I, a II-a şi a III-a - 45, 50, 55
 e) pentru maistru militar clasa I şi plutonier adjutant:
 - în activitate - 53
 - în rezervă - clasele I, a II-a şi a III-a - 50, 55, 60
 f) pentru maistru militar principal şi plutonier adjutant principal:
 - în activitate - 55

 - în rezervă - clasele I, a II-a şi a III-a - 50, 55, 60.

Impactul desfiintarii limitelor de varsta in grade asupra componentei active. Sunt deja notorii imaginile din teatrele de operatii in care militarii nostri sunt de departe cei mai "incaruntiti" militari dintre toate statele aliate. Pe de alta parte, din ce in ce mai multi militari cu varsta peste 45 de ani nu se mai incadreaza nici in baremele fizice si ceea ce este mai grav, nici macar in baremele medicale necesare indeplinirii misiunilor de lupta. Ce inseamna acest lucru este evident: personalul "imbatraneste" pe aceleasi functii detinute dinainte de anul 2011, deci si sublocotenentul, si sergentul si capitanul si plutonierul-adjutant si colonelul. Pe de alta parte, expunerea la intemperiile climatice pe perioade lungi de timp (in special la frig), determina aparitia bolilor profesionale la varste cu mult sub 50 de ani. Reumatismul si durerile lombare reprezinta deja un mod de viata printre militarii activi din trupele operationale, cu toate acestea trebuie sa isi indeplineasca misiunile. Pe ce functii mai putin solicitante fizic sa avanseze din moment ce blocajul este total? Militarii in activitate de la trupele operationale reclama toata aceasta situatie la esaloanele superioare. Conducerea armatei cunoaste prea bine problema, stie ca rezolvarea nu poate fi decat o noua lege a pensiilor militare, a proiect legea, dar nu o promulga nimeni. 


Impactul desfiintarii limitelor de varsta in grade asupra componentei de rezerva. Dupa cum cunoastem, in baza Legii nr. 80/1995 (Statutul cadrelor militare), au existat limite de varsta in grade dupa cum este firesc, si in cazul componentei de rezerva a armatei. Legea nr. 53/2011 le-a desfiintat insa "la pachet" cu limitele de varsta pentru militarii activi, si a impus de forma, 3 limite generale pentru rezerva: clasa I - maxim 55 de ani, clasa a II-a - maxim 60 de ani, clasa a III-a - maxim 63 de ani. Este evidenta continuarea: un "tanar" locotenent cu varsta de 62 de ani poate fi mobilizat ca falnic comandant de pluton de infanterie, de artilerie sau de parasutisti. Situatia demasca insa si o crasa lipsa de realism a legiuitorilor: datorita uzurii in timpul serviciului activ, un fost militar cu varsta peste 60 de ani, rareori mai poate fi apt medical pt. serviciul militar. Pe de alta parte, tot datorita uzurii in serviciul militar, pentru multi fosti militari varsta de 60 de ani este egala cu speranta de viata. Situatie demasca si o stupiditate legislativa: in conditiile Legii nr. 263/2010, varsta de pensionare a militarilor se mareste gradual la 60 de ani. Ori clasa I rezerva - presupune varsta maxima de 55 de ani. Ceea ce inseamna ca tot gradual, clasa I va disparea si va ramane doar pe hartie. 

Din raspunsul dat colegului nostru de catre M.Ap.N., rezulta ca institutia constientizeaza perfect faptul ca desfiintarea pensiilor militare afecteaza rezerva armatei si implicit capacitatea de aparare a Romaniei. Oricare militar de cariera, activ sau in rezerva, cunoaste prea bine ca schimbarea legislatiei afecteaza intr-o masura si mai mare si componenta activa a armatei si iarasi in mod implicit, capacitatea de aparare a Romaniei. Fata de situatia creata devine insa evident si altceva! Realitatile romanesti demonstreaza ca dupa un anumit timp de la savarsire, greselile politice se platesc cu varf si indesat! Stim ca de curand au fost formulate acuzatii de subminare a economiei la adresa unor politicieni, iar alti politicieni  considerati alta data "intangibili" sunt condamnati pentru coruptie. In mod similar, si politicienii care au desfiintat pensiile militare si care mentin inca acest fenomen, pot fi anchetati si condamnati mai devreme sau mai tarziu, pentru acele actiuni care au adus atingere capacitatii de aparare,  precum si pentru actele de distrugere, degradare ori aducere in stare de neintrebuintare a structurilor necesare bunei desfasurari a apararii nationale. Se va intampla cu certitudine si acest lucru candva. Cu atat mai devreme, cu atat mai bine! 

2 comentarii:

  1. La fel am zis şi eu: la puşărie cu ei cît mai repede.
    Vedeţi aici: http://monitorsri.blogspot.com/2012/04/scursurile-din-pdl-se-preling-in-usl.html.

    RăspundețiȘtergere

Acest blog nu este destinat pentru rating, ci sustinerii drepturilor militarilor de cariera, activi si in rezerva. Fiind vorba de o categorie profesionala ignorata si persecutata atat legislativ, cat si politic - in mod continuu incepand cu anul 2011, comentariile indecente nu isi au rostul!